Rusia și Ucraina au încheiat miercuri seara a treia rundă de negocieri directe la Istanbul, constatând “distanța” dintre pozițiile lor în ceea ce privește încetarea războiului și ajungând doar la un acord asupra unui nou schimb de prizonieri.
Discuțiile, care au durat doar o oră la palatul Ciragan, au evidențiat din nou caracterul ireconciliabil al pozițiilor celor două părți.
Constatarea distanței dintre poziții
După încheierea întâlnirii, Vladimir Medinski, șeful delegației ruse și consilier al lui Vladimir Putin, a declarat într-o conferință de presă că “pozițiile” respective erau “destul de îndepărtate unele de altele”. Această evaluare confirmă scepticismul exprimat anterior de Kremlin cu privire la posibilitatea unui acord rapid, transmite Hotnews.
“Nimeni nu se așteaptă la un drum ușor. Desigur, va fi o discuție foarte complicată”, declarase mai devreme purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, repetând că propunerile celor două părți pentru încetarea conflictului sunt “diametral opuse”.
Acorduri punctuale și propuneri divergente
Singura măsură concretă stabilită în cadrul negocierilor: cele două părți au convenit asupra unui nou schimb de 1.200 de prizonieri de fiecare parte, potrivit lui Vladimir Medinski, așa cum s-a întâmplat deja de mai multe ori în trecut.
Moscova a propus, de asemenea, Kievului să îi înapoieze 3.000 de cadavre ale soldaților ucraineni și o serie de scurte armistiții de “24-48 de ore” pe front, pentru ca cele două armate să poată recupera morții și răniții. Ucraina, însă, spune că vrea o încetare a focului imediată și de o durată mai mare.
Insistența Kievului pentru o întâlnire la cel mai înalt nivel
Ucraina a sugerat, la rândul său, o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski până la sfârșitul lunii august, posibil în prezența președinților american și turc, potrivit negociatorului de la Kiev, Roustem Oumerov.
Ucraina și Zelenski au insistat și în trecut pentru o astfel de întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a se ajunge la o soluție de încheiere a războiului, considerând că doar liderii pot lua deciziile majore necesare pentru pace.
Presiunile internaționale și contextul diplomatic
Aceste discuții directe au avut loc din nou în urma presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, care, la jumătatea lunii iulie, a acordat Moscovei 50 de zile pentru a ajunge la un acord cu Ucraina, sub sancțiunea unor sancțiuni severe.
În preambulul acestor negocieri, o sursă din cadrul delegației trimise de Kiev declarase pentru AFP că speră la o “poziție constructivă” din partea Rusiei și că aceasta va renunța la “ultimatumurile” sale.
Situația militară și noile cuceriri teritoriale
Kiev și aliații săi occidentali acuză Kremlinul că blochează negocierile prin menținerea unor cereri maxime, în timp ce armata rusă, mai numeroasă și mai bine echipată, continuă atacurile pe front, unde câștigă teren în fiecare zi.
Miercuri, Ministerul Apărării rus a revendicat cucerirea unui nou sat, Varatchyne, în regiunea ucraineană Sumî (nord-est), unde, în cursul nopții, atacurile cu drone rusești au provocat întreruperi de curent electric pentru peste 220.000 de oameni.
Pozițiile ireconciliabile ale celor două tabere
Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, negocierile de pace urmau să se concentreze în principal pe “memorandumurile” schimbate în iunie de cele două tabere și care includeau propunerile lor de pace.
Kiev, la rândul său, dorea să se concentreze pe un nou schimb de prizonieri, repatrierea copiilor ucraineni duși în Rusia și pregătirea unei întâlniri între Putin și Zelenski.
Cererile Moscovei
Moscova cere Ucrainei să îi cedeze patru regiuni parțial ocupate din estul și sudul teritoriului său, pe lângă Crimeea anexată în 2014, să renunțe la livrările de arme occidentale și la orice aderare la NATO.
Condițiile Kievului
Aceste condiții sunt inacceptabile pentru Kiev, care dorește retragerea trupelor ruse și garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv continuarea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent european, lucru la care Rusia se opune.
Ucraina cere, de asemenea, împreună cu aliații săi europeni, un armistițiu de 30 de zile, pe care rușii, ale căror forțe au avantajul pe teren, îl refuză.
Pozițiile celor două tabere par în prezent ireconciliabile. La fel ca miercuri seara, discuțiile de la Istanbul din mai și iunie nu au dus decât la acorduri privind schimbul de prizonieri și de trupuri ale soldaților uciși, demonstrând limitele acestui format diplomatic în contextul actual al conflictului.
