O pană de curent totală care ar putea să țină o zi sa mai multe ar putea lovi Europa în această iarnă, și nu este exclus nici în România să se întâmple așa ceva. Tor mai mulți experți avertizează cu privire la acest pericol în contextul reducerii surselor de energie din cauza războiului din Ucraina.
Așa numitul „blackout”înseamnă căderi totale de energie pentru o zi sau mai multe, fie pe fondul unui consum foarte ridicat, fie din cauza lipsei energiei.
În Germania, Austria, dar și Franța sau Marea Britanie, populația a fost deja pusă în gardă că se poate întâmpla asta.
România s-a confruntat cu o problemă despre care unii experți spun că ar fi putut duce la un blackout. S-a întâmplat chiar la începutul anului trecut, când o avarie de la rețeaua de energie electrică din nord-vestul României a fost cauzată de un incident care s-a produs la rețeaua electrică de transport europeană interconectată, transmite B1TV.
Atunci, energia electrică a fost întreruptă în nord-vestul țării, pentru câteva ore.
Odată cu criza energetică la nivel european, discuțiile privind riscul apariției unor astfel de probleme, culminând cu un blackout, au fost reluate în România.
Trei experți români, despre posibilitatea unui blackout
Și chiar dacă ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că e exclus să ne confruntăm cu o asemenea situație, există suficiente opinii care susțin iminența apariției unei pene de curent.
Iar faptul că reprezentanții unor furnizori de energie au anunțat în câteva rânduri că nu găsesc suficientă energie pe piață pentru anul 2023, nu a făcut decât să amplifice dezbaterea.
Jurnaliștii Adevărul au consultat trei experți pentru a afla dacă într-adevăr riscăm ca în această iarnă, poate la începutul anului 2023, să rămânem în frig și beznă din cauza unor astfel de probleme.
Ionuț Purica, membru al Grupului Consultativ pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, membru al grupului de studiu al scenariilor de energie pentru anii 2050-2060 din cadrul Consiliului Mondial al Energiei și membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, precum și fost angajat al Băncii Mondiale.
Al doilea– Andrei Ilaș, analist în energie care a avut şi are clienţi precum Banca Mondială, Sandbag şi Deloitte, prin firma sa de consultanţă, şi a fost membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, de la Bonn (Germania).
În sfârșit, al treilea nume este Flavius Rovinaru, profesor de macroeconomie și economie circulară la UBB.
Centralele pe cărbune, o plasă de siguranță
În opinia expertului Ionuț Purica, situația este sub control. Totuși, el recomandă păstrarea centralelor pe cărbune, dintre care cele mai multe au fost închise, iar altele urmează să aibă curând aceeași soartă.
„Rezervoarele de gaz pentru iarnă sunt pline, sistemul energetic este la nivelul de securitate energetică la care era și în 2019.
Dacă o să înțelegem să nu ne oprim centralele pe cărbune ar fi și mai bine. Se pare că tendința s-a inversat și în Germania unde recent era o știre care spunea că au dezafectat un parc eolian ca sa poată extinde o mină de lignit de suprafață ca să pună mai bine în funcțiune o centrală pe cărbune pe care o aveau acolo”, a explicat expertul.
Nici Andrei Ilaș nu vede posibil un blackout. „E imposibil să avem un blackout chiar dacă am avea o iarnă geroasă. Frigul și consumul mare nu reprezintă o problemă atata timp cât există stimulentele în sistem de producție. Avem energie și cunoștințe suficiente ca să gestionăm evenimente dificile în sistem. Pe de altă parte, da, le recomand oamenilor să nu facă risipă, oricum electricitatea e scumpă și arde la buzunare”, a punctat Ilaș.
Mai pesimist se arată economistul Flavius Rovinaru. În opinia sa, dacă vom avea o iarnă geroasă pe întreg continentul, situația ar putea deveni delicată pe fondul consumului ridicat de energie pentru o durată mai lungă.
Renunțarea la gazul rusesc, peste care se mai suprapune renunțarea la producerea energiei electrice din surse neregenerabile, poluante, cu un efect negativ asupra mediului, presupune anumite riscuri.
„Nu vreau să speculez sau să emit opinii nefundamentate, dar cred că problemele pot să apară în condițiile în care ne vom confrunta în această iarnă cu temperaturi scăzute, -15 grade, să spunem, pentru o perioadă îndelungată, peste două săptămâni consecutiv.
Teoretic, există posibilitatea ca România să nu producă sau să importe atâta energie de cât are nevoie dacă vom avea temperaturi joase pentru o perioadă mai lungă de timp, dar deocamdată se pare că factorul vreme este aliatul Europei”, a încheiat Rovinaru.