Andrew şi Tristan Tate, cunoscuţi la nivel internaţional drept vedete în social media, le racolau pe femeile pe care le exploatau promiţându-le acestora relaţii stabile.
„Nevoia de atenţie şi stabilitate” a femeilor aflate în stare de vulnerabilitate era speculată pentru a le câştiga încrederea. Una dintre victime, care a venit din altă ţară pentru a locui cu Tate, a fost minţită cu privire la locul în care va sta, fiind apoi dusă într-o casă alături de alte femei pe care cei doi le exploatau, scrie Ziare.com.
„Judecătorul remarcă aptitudinea inculpaţilor de a identifica persoanele vulnerabile şi de a exploata nevoile de afecţiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relaţii apropiate şi înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenţie şi de afecţiune din partea inculpaţilor fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităţilor mai sus expuse”, motivează Tribunalul Bucureşti, care a admis propunerea procurorilor DIICOT de emitere a mandatelor de arestare preventivă pe numele fraţilor Andrew Tate, Tristan Tate şi a celor două femei românce, complice ale acestora.
În documentele aflate la dosarul instanţei se arată cum una dintre victimele din dosar a fost minţită încă dinainte ca aceasta să ajungă în România, dar şi după ce a ajuns la Bucureşti.
Magistraţii constată, în baza probelor administrate de către anchetatori, că cele două complice care lucrau alături de Tate pentru exploatarea femeilor le supravegheau în mod constant pe victime.
„Nu poate fi ignorată nici contribuţia inculpatelor, care realizau pentru inculpaţi supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică şi exercitau presiuni psihice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult. Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaţilor în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpaţi, modalitatea concretă în care aceştia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”, se mai arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti.