Planul fiscal al României pentru perioada 2025-2031, cunoscut și ca Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, a stârnit confuzie și incertitudine printre fiscaliști.
Cu toate că documentul se întinde pe mai bine de 120 de pagini, consultantul fiscal Veronica Duțu a declarat că nu oferă răspunsuri clare despre intențiile Guvernului privind taxele și impozitele. Mai mult, analiza detaliată a documentului sugerează că, în ciuda promisiunilor electorale de menținere a fiscalității, vor urma majorări de taxe și modificări de facilități fiscale.
Printre puținele date clare prezentate în Plan se numără reducerea deficitului bugetar la 2,5% în următorii șapte ani și o intenție de a elimina treptat scutirile fiscale din domeniul construcțiilor. În prezent, angajații din acest sector beneficiază de scutiri de impozit de 10% pentru salariile sub 10.000 de lei și de excluderea de la contribuțiile la pilonul II de pensii. Nu este însă precizată o perioadă clară pentru implementarea acestei măsuri. Documentul menționează și o reformă fiscală pentru microîntreprinderi, dar fără detalii specifice, transmite PsNews.
Veronica Duțu: „Trebuie să știm clar cât va fi TVA, cât va fi impozitul pe micro, care va fi plafonul, dacă se păstrează sau nu cota unică. Sunt discuții mari apropo de cota unică. Dacă să se ducă la 16% în loc de 10%. Impozitul pe dividende de exemplu. Pe noi, antreprenorii, ne interesează foarte mult dacă acest impozit rămâne la 8% sau se duce la 10%. Nu putem uita faptul că atunci când impozitul pe dividende a fost de 5% s-au încasat foarte mulți bani la buget pe această taxă”.
Un alt aspect controversat este posibila creștere a TVA, pe care consultantul Gabriel Biriș a semnalat-o într-un interviu. Potrivit acestuia, TVA ar putea crește la 21% din 2026, în contextul în care veniturile bugetare planificate ar necesita o majorare a încasărilor, ce poate fi realizată doar prin astfel de ajustări.
Totodată, Planul conține prognoze bugetare ambițioase, prevăzând o majorare a veniturilor bugetare de la 29,6% din PIB în 2024 la 31% din PIB în 2026, în timp ce cheltuielile guvernamentale ar urma să atingă un vârf de 41,2% în 2025, reducându-se până la 35,9% în 2031. Criticii avertizează însă că aceste cifre nu sunt însoțite de măsuri concrete, ceea ce alimentează incertitudinea și dubiile privind intențiile fiscale ale Guvernului în anii următori.