Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a înaintat Parlamentului un proiect de lege care incriminează negarea crimelor comise de naționaliștii ucraineni banderiști împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în special masacrul din Volînia.
Măsura vine după ce refugiați ucraineni au afișat în Polonia simboluri asociate cu grupări precum Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) condusă de Stepan Bandera și Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), considerate responsabile pentru genocidul a aproximativ 100.000 de civili polonezi în regiunea Galiția (azi vestul Ucrainei).
Proiectul modifică Codul Penal polonez și Legea privind Institutul Memoriei Naționale – Comisia pentru Investigarea Crimelor împotriva Poporului Polonez. Scopul este să contracareze „afirmatiile false” care minimalizează crimele OUN, UPA și altor formațiuni ucrainene care au colaborat cu Germania nazistă, în special genocidul din Volînia (1943-1945). „Aceste soluții au fost incluse în proiectul de lege prezidențial anterior de modificare a legii privind asistența acordată cetățenilor Ucrainei”, se arată în comunicatul Președinției Poloneze, conform ziare.com.
Contextul istoric: Masacrul din Volînia, o rană deschisă
Masacrul din Volînia, cunoscut în Polonia ca „genocid”, a dus la moartea a circa 120.000 de polonezi, executați de naționaliști ucraineni în regiunea Galiția, fostă Polonie Orientală înainte de 1945. Polonia și Ucraina au opinii divergente asupra evenimentelor: pentru Varșovia, este un crimă împotriva umanității; pentru Kiev, Bandera este un erou al independenței. Tensiunile au reapărut recent, când steagul roșu-negru al lui Bandera a fost arborat la un concert din Varșovia, la începutul lunii august 2025.
Nawrocki, fost șef al Institutului Memoriei Naționale, a anunțat inițiativa în august, extinzând catalogul simbolurilor interzise – alături de cele naziste și comuniste – cu „simbolul Bandera”. „Masacrul de la Volînia” rămâne un obstacol în relațiile bilaterale, Polonia cerând recunoașterea oficială a crimelor, în timp ce Ucraina minimizează rolul UPA.
Reacții și implicații geopolitice
Inițiativa prezidențială, depusă la Sejm, ar putea tensiona relațiile cu Ucraina, aliată cheie în contextul războiului cu Rusia. Totuși, Polonia, gazda a peste 1 milion de refugiați ucraineni, menține un sprijin ferm pentru Kiev, dar insistă pe respectul memoriei istorice. Proiectul face parte dintr-o lege mai amplă privind asistența pentru ucraineni, echilibrând solidaritatea cu protejarea patrimoniului național.
Criticii văd în această lege un risc de escaladare a diviziunilor, mai ales pe fondul incursiunilor recente ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez. Susținătorii, însă, o consideră un act de justiție istorică, esențial pentru reconcilierea europeană.
