Anul 2026 ar putea marca o schimbare radicală în administrația publică din România, pe fondul presiunilor societății civile și ale opoziției pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea statului. Sub lupa Comisiei Europene, care monitorizează îndeaproape deficitul bugetar al României, Guvernul Bolojan este așteptat să taie „în carne vie” și să desființeze instituții considerate depășite sau inutile.
Analistul economic Adrian Negrescu și fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui au identificat mai multe structuri care „nu mai au nicio legătură cu realitatea economică actuală” și care ar putea dispărea, potrivit ziare.com.
„2026 va fi anul reformelor administrative, anul în care România trebuie să fie reorganizată din punct de vedere administrativ, tot prin județe, așa cum este în momentul de față – pentru că nu e nevoie de un referendum, din moment ce Constituția prevede că România este organizată pe județe, fără a specifica un număr anume”, a declarat Adrian Negrescu. Economistul anticipează desființarea unor instituții de control și comasarea altora, în special a celor care „nu mai au nicio legătură cu realitatea economică în care ne aflăm”.
Instituții vizate: Prefecturi, inspectorate școlare și agenții redundante
Negrescu propune o reformă profundă, care să includă eliminarea prefecturilor și a inspectoratelor școlare, considerate „suprapopulate de membri de partid” și cu un rol „simbolic”. „Mă aștept la o comasare a autorităților de reglementare precum ANCOM, ANRE, ASF, dar și la desființarea multor companii de stat care nu sunt altceva decât fabrici de salarii. În domeniul educației, inspectoratele școlare, casele corpului didactic și centrele de perfecționare a cadrelor didactice sunt doar niște fabrici de bani”, a explicat analistul.
El susține că atribuțiile prefecturilor ar putea fi preluate de primării și consilii județene, care sunt conduse de oameni aleși direct de cetățeni. „Avem primării și consilii județene cu oameni aleși de popor, care trebuie să preia prerogativele la nivel local și să asigure o dezvoltare regională în funcție de capacitățile fiecărei autorități, nu de ordine venite de la București”, a adăugat Negrescu.
„Tăieri în carne vie” pentru respectarea acordului cu UE
Presiunea pentru reformă vine și din partea Comisiei Europene, care monitorizează îndeaproape angajamentul României de a reduce deficitul bugetar în următorii șapte ani. „România este singura țară din Europa monitorizată în privința performanțelor financiare. Politicienii, de voie, de nevoie, vor trebui să facă reforme. Anul 2026 va fi cel în care se vor face restructurări în funcționarea statului, mai ales că anii următori vor fi marcați de calendarul electoral”, a subliniat Negrescu.
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, merge și mai departe, afirmând că până și Ministerul Economiei este dispensabil. „Nu este nevoie de un Minister al Economiei. O spun în cunoștință de cauză, după ce l-am condus timp de opt luni. 90% din activitatea sa este gestiunea unor companii, majoritatea găuri negre și scheme de afaceri pe banii statului, care ar trebui privatizate”, a declarat Năsui pentru Ziare.com.
Agenții și institute inutile: „Create pentru retrageri glorioase”
Năsui propune o reducere drastică a numărului de ministere, până la 12, și desființarea mai multor agenții și institute. „Institutul Levantului, condus de Emil Constantinescu, nu-și justifică activitatea. La fel, alte institute create la comandă pentru diverși foști oficiali care trebuie să se retragă glorios. CNCD, ANES, Agenția Națională pentru Romi – romii trebuie să fie tratați egal, fără discriminare, dar nu e nevoie de o agenție pentru asta”, a explicat fostul ministru. El subliniază că reforma trebuie făcută rapid și ferm: „Cu cât lași mai mult timp acestor oameni în funcții publice, cu atât se adaptează mai bine. Javier Milei, președintele Argentinei, a redus datoria publică de la 150% la 90% din PIB într-un an. Așa se face reforma.”
O coaliție puternică, dar sub presiune
Cu o majoritate de 70% în Parlament, coaliția de guvernare nu ar avea, teoretic, obstacole în implementarea acestor reforme. Totuși, Negrescu avertizează că multe instituții publice sunt „centre de protecție socială” care nu contribuie la realitatea economică sau socială actuală. „Aceste construcții țin de trecutul României, nu de prezent sau viitor. Bugetul statului ar putea respira ușurat dacă atribuțiile lor ar fi transferate altor instituții”, a conchis Năsui.
