Conform datelor Eurostat pentru 2024, publicate în raportul „Indicatori-cheie privind condițiile de viață în Europa – ediția 2025”, România rămâne pe primul loc în UE la rata privațiunii materiale și sociale severe, cu 17,2% din populație (aproximativ unul din cinci români) confruntându-se cu lipsuri esențiale precum încălzire inadecvată, alimente echilibrate sau vacanțe anuale.
Aceasta depășește Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%), plasând țara noastră în coada clasamentului european, unde media UE este de doar 6,4%. Pe fondul austerității impuse de guvernul Ilie Bolojan – majorări TVA, accize și taxe locale –, 40% dintre români nu pot face față cheltuielilor neașteptate, o rată de instabilitate financiară depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%) și Grecia (43,9%).
Sărăcia extremă: România, ultimul loc în UE – contrast cu „bogații” Europei
Indicatorul AROPE (At Risk Of Poverty or Social Exclusion) combină riscul de sărăcie relativă, privațiunea severă și excluderea socială, arătând o imagine sumbră: în 2024, 27,9% din populația României (peste 5 milioane de oameni) este expusă, față de media UE de 21%. Sărăcia extremă (sub 60% din venitul median național) afectează 17,2% din români, de două ori mai mult decât media europeană (8–9%), transmite B1TV.
Clasament UE 2024 – România, în coada listei (selectiv, după date Eurostat):
| Poziție | Țară | Ratâ sărăcie extremă (%) | Diferență vs. România |
| 1 (ultim) | România | 17,2 | – |
| 2 | Bulgaria | 16,6 | -0,6 |
| 3 | Grecia | 14,0 | -3,2 |
| … | Media UE | 6,4 | -10,8 |
| 24 | Slovenia | 1,8 | -15,4 |
| 25 | Croația | 1,5 | -15,7 |
| … | Olanda | 2,5 | -14,7 |
| … | Malta | 3,2 | -14,0 |
| … | Cehia | 3,8 | -13,4 |
România este depășită doar de Bulgaria în instabilitatea financiară (45,6% nu pot acoperi cheltuieli neașteptate), dar Bulgaria se pregătește de aderare la euro în 2026, ceea ce ar putea stabiliza situația. La polul opus, Olanda (2,5%), Malta (3,2%) și Cehia (3,8%) demonstrează reziliență post-criză financiară (2012), unde UE a scăzut de la 40% la 30,8% în 2019, cu un vârf la 32,5% în pandemie.
Austeritatea Bolojan: Protecție pentru „clientela politică”, presiune pe populație
După cinci ani de coaliție PSD–PNL, România intră într-o nouă eră de austeritate: majorarea TVA la 21% a dus la scumpiri generale, facturile la energie au explodat post-liberalizare, iar taxele locale cresc cu 80% de la 1 ianuarie 2026 (ex. apartament 3 camere București: de la 198 lei la 355 lei/an). Aceste măsuri, menite să acopere deficitul (țintă 6,2% în 2026), pun povara pe umerii populației, în timp ce „clientela politică” beneficiază de finanțări stabile, critică economistul Mihai Ionescu (Universitatea București).
„Vorbim de deficiențe structurale, nu conjuncturale”, avertizează Ionescu, citat de ZF: investiții slabe în educație, migrație masivă și programe de incluziune ineficiente agravează inegalitățile. Bolojan se declară optimist („România e pe calea cea bună”), dar experții văd o populație sărăcită: 33,8% din copii la risc de excluziune socială (cel mai mare din UE), cu disparități regionale extreme (București-Ilfov: 12,3%; Sud-Est: 40–45%).
Soluții multi-direcționale: De la formare la investiții locale
Pentru a combate insecuritatea, experții recomandă:
– Formare continuă: Adaptarea forței de muncă la sectoare bine plătite (IT, servicii), reducând migrația.
– Oportunități în comunități mici: Investiții strategice în IMM-uri rurale, pentru dezvoltare echilibrată.
– Programe active: Ajutoare nu pasive, ci incluzive – training și subvenții pentru familii vulnerabile.
Guvernul Bolojan, preocupat de taxe, ignoră aceste direcții, agravând sărăcia: veniturile medii (1.750 euro/an) rămân sub UE (39.800 euro), iar inflația (9,8%) erodează puterea de cumpărare. România privește cu invidie la Olanda sau Cehia, unde reziliența post-criză a coborât sărăcia sub 4%, dar fără reforme structurale, „stabilitatea” Bolojan înseamnă mai multă sărăcie pentru românii de rând.
