Un raport recent al Băncii Naționale a României (BNR) plasează țara noastră printre statele cu cele mai slabe performanțe în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o rată de realizare de doar 27% a țintelor și jaloanelor asumate, sub media europeană de 32% înregistrată în iunie 2025.
Fonduri europene în pericol de pierdere
Potrivit documentului BNR, România a reușit să acceseze până în prezent o fracțiune modestă din fondurile disponibile prin PNRR. „De la inițierea programului, în anul 2021, până în luna iunie 2025, România a încasat 10,72 miliarde euro, dintre care 4,32 miliarde euro reprezintă împrumuturi și 6,4 miliarde euro granturi, cumulând puțin peste o treime din alocarea totală”, se arată în raport, conform B1TV.
Această performanță plasează România într-o poziție deficitară la nivel european, confirmând că „România se numără printre economiile cu cele mai puține progrese în ceea ce privește implementarea PNRR, înregistrând o rată de îndeplinire a țintelor și jaloanelor asumate de 27 la sută, sub media UE de 32 la sută în iunie 2025″.
Avertismentul BNR privind recuperarea întârzierilor
Banca centrală lansează un semnal de alarmă privind capacitatea României de a-și îndeplini obiectivele în timpul rămas până la termenul limită. „Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor și țintelor, face puțin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas”, avertizează BNR.
Consecințele acestui ritm lent sunt grave pentru economia românească: „Acest scenariu implică pierderea unor fonduri europene substanțiale și neimplementarea unor reforme și investiții majore care ar putea susține tranziția României către un model de creștere sustenabilă.”
Termenul limită se apropie rapid
Cu termenul final stabilit pentru august 2026, timpul disponibil pentru recuperarea întârzierilor se scurtează dramatic. BNR reiterează această preocupare în raport: „Având în vedere nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani și apropierea termenului-limită pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor (august 2026), este puțin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas.”
Instituția financiară subliniază că eșecul în implementarea PNRR ar avea consecințe pe termen lung: „Acest scenariu implică pierderea unor fonduri europene substanțiale și ratarea unor reforme și investiții esențiale pentru tranziția României către un model de creștere sustenabilă.”
Oportunități ratate pentru modernizarea economiei
BNR evidențiază potențialul neexploatat al acestor fonduri europene pentru transformarea structurală a economiei românești. Potrivit instituției, „o utilizare eficientă a acestor resurse poate sprijini consolidarea economiei românești prin reforme structurale și investiții strategice, sporind reziliența și competitivitatea acesteia, mai ales într-un climat intern și internațional dificil”.
