România a ajuns în topul mondial al importatorilor de arme, cu o creștere de 200% a cheltuielilor militare în ultimii patru ani. În timp ce armata primește fonduri record, sănătatea și educația sunt grav subfinanțate. Guvernul promite un buget de apărare de 5% din PIB până în 2035.
România a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de arme la nivel global, ocupând locul 30 în topul mondial al importurilor de armament. Între 2021 și 2025, țara și-a triplat cota de piață în comerțul global cu arme, investind masiv în echipamente militare moderne.
Jumătate din achiziții provin din Statele Unite, incluzând tancuri Abrams, avioane F-35 și sisteme Patriot. România a cumpărat și avioane F-16 din Norvegia și Olanda pentru a-și întări apărarea aeriană.
România nu este singura țară care își crește cheltuielile militare; alături de Ucraina, Polonia și Marea Britanie, România a contribuit la o creștere globală de 10% a tranzacțiilor cu armament, care au atins 30 de miliarde de dolari.
Guvernul român a promis să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. În 2026, bugetul Ministerului Apărării Naționale va crește la aproape 50 de miliarde de lei. Oficialii susțin că aceste cheltuieli sunt necesare din cauza războaielor din apropiere și a angajamentelor față de NATO.
În schimb, bugetul Ministerului Sănătății va scădea cu 3 miliarde de lei, atingând cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Această reducere vine într-un moment critic pentru spitale, care au nevoie disperată de personal și echipamente noi.
Educația se confruntă și ea cu subfinanțare, bugetul crescând ușor, dar rămânând la doar 3% din PIB. Aceasta este doar jumătate din procentul cerut de lege. Niciun guvern nu a respectat această cerință până acum, lăsând școlile să se lupte cu lipsurile.
În concluzie, România prioritizează siguranța militară în detrimentul sănătății și educației. În timp ce bugetul Apărării crește constant, fondurile pentru sănătate și educație sunt reduse drastic.
