Agenția de rating Standard & Poor’s a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală.
Decizia înseamnă că România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor, însă perspectiva negativă menținută semnalează încă riscuri semnificative.
Pachetele fiscale ale guvernului Bolojan, evaluate pozitiv
În viziunea agenției de rating, pachetele de măsuri fiscale asumate de premierul Ilie Bolojan ar trebui să fie suficiente pentru a reduce deficitul fiscal la 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% din PIB în 2026. Această traiectorie descendentă a deficitului a fost un factor cheie în decizia de menținere a ratingului actual, transmite B1TV.
Standard & Poor’s precizează că consolidarea fiscală va contribui la reducerea treptată a deficitului bugetar al României la 7,5% din PIB, în medie, între 2025-2028, de la 8,4% din PIB în 2024.
Avertismente și riscuri identificate
Cu toate acestea, agenția de rating a transmis mai multe avertismente importante. “Efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor”, se arată în evaluare.
Al doilea motiv de îngrijorare vizează eficiența măsurilor anterioare: “măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an”.
“În cele din urmă, observăm riscuri continue legate de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026”, transmite agenția de rating.
Incertitudini post-2027
Standard & Poor’s subliniază că perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD.
Agenția consideră că reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, dar câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.
Nevoile de finanțare și datoria externă
România va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare, apreciază Standard & Poor’s. “România și-a construit un istoric solid în emiterea de obligațiuni în valută în ultimii ani. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene”, se arată în raport.
Peste 50% din datoria publică este denominată în valută, predominant în euro, iar în contextul unor cerințe de finanțare mai mari, agenția anticipează că “cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028″.
Agenția estimează că datoria externă netă restrânsă a României va crește la aproximativ 49% din încasările din datoria externă până în 2028, cu aproape 20 de puncte procentuale peste nivelul din 2022. “Acest lucru se datorează în principal împrumuturilor guvernamentale contractate în străinătate. Între 2020 și 2024, stocul datoriei externe a guvernului a crescut de 2,4 ori, la peste 100 de miliarde de euro, sau aproape 29% din PIB-ul estimat pentru 2025.”
Inflația va continua să crească
Standard & Poor’s se așteaptă ca inflația să crească brusc în următoarele luni, putând ajunge aproape de 9%, ceea ce va duce la o inflație medie de peste 7% pe parcursul anului 2025.
Principalele motive ale acestei creșteri accentuate includ creșterea prețurilor la energia electrică, care anterior beneficiau de subvenții, majorările cotelor TVA, creșterile accizelor și o ușoară depreciere a leului românesc față de euro începând cu luna mai.
Efectele politicii fiscale prociclice anterioare și ale creșterii salariale ridicate în 2023 și 2024 înseamnă că nivelurile inflației rămân printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, la 5,8% în iunie anul acesta.
Riscuri politice persistente
Standard & Poor’s recunoaște că prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reformă și corecția fiscală, susținută de președinte și de o mare majoritate parlamentară, dar identifică riscuri politice persistente legate de implementarea acesteia.
Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), pro-reformistă, și Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Un grup de delegați independenți este, de asemenea, important; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile parlamentare.
“Cu toate acestea, ne așteptăm ca implementarea mai multor elemente de reformă, precum și agenda strictă de consolidare, să testeze coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani”, avertizează agenția.
“În plus, observăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD (prin care acesta este obligat să își transfere funcția unui partener de coaliție). Acest lucru întunecă perspectivele privind agenda de reformă și politica fiscală după 2026, în special înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.”
