România a înregistrat anul trecut prima scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) după patru ani consecutivi de creștere.
Țara noastră a fost depășită de Polonia în acest indicator al bunăstării economice, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat.
PIB-ul pe cap de locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) măsoară cât de multe bunuri și servicii poate cumpăra un locuitor dintr-o anumită țară cu venitul său, comparativ cu media europeană, arată datele Eurostat. Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un standard de viață mai ridicat, pe când o scădere a indicelui arată o potențială deteriorare a bunăstării, arată B1TV.
În cazul României, după patru ani de creștere susținută care ne-a propulsat la 80% din media UE, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat prima scădere, ajungând la 78% în 2024. Această regresie este cu atât mai semnificativă cu cât România a înregistrat în ultimii zece ani cea mai mare viteză a convergenței economice măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare, potrivit datelor Eurostat.
Comparația cu alte state din regiune
Reculul României contrastează puternic cu progresul înregistrat de state precum Bulgaria și Grecia, care se apropie de media UE. Bulgaria, deși încă sub media UE la 64% în 2021, a arătat o dinamică pozitivă în ultimii ani, urcând de la 57% din media UE la 66% în ultimii patru ani.
Grecia, care în 2021 se afla la 68% din media UE, a urcat la 70% anul trecut, demonstrând o capacitate de recuperare economică în ciuda dificultăților anterioare.
În continuare, Luxemburg, Irlanda și Olanda rămân statele cu cel mai înalt nivel de trai față de media UE, în vreme ce bulgarii, grecii și letonii ocupă ultimele locuri în această clasificare.
Cauze posibile ale scăderii
Experții identifică mai multe cauze posibile pentru încetinirea ritmului de convergență economică al României:
Printre factorii care ar putea explica această evoluție negativă se numără ritmul de creștere economică mai lent sau creșterea care nu se traduce uniform în bunăstarea populației, inflația mare și persistentă care afectează puterea de cumpărare reală a cetățenilor.
De asemenea, migrația forței de muncă în alte state continuă să reprezinte o provocare pentru economia românească, la fel ca și lipsa de investiții în domenii strategice cu potențial de creștere.
Gestionarea deficitului bugetar și necesitatea consolidării fiscale, precum și impactul conflictelor geopolitice asupra economiei naționale completează tabloul factorilor care ar putea explica această scădere neașteptată.
