România ocupă un loc unic în Europa ca „țara vrăjitoarelor”, cu aproximativ 4.000 de femei care practică magia, conform unui sondaj Reuters din 2019. Antropoloaga Camelia Burghele a atras atenția asupra acestui fenomen cultural persistent, în cadrul lansării Barometrului „România între Magie și Ezoterie”.
Credințele ezoterice, de la locuri „încărcate energetic” la ritualuri ancestrale, coexistă în societatea românească cu modernitatea, influențând percepțiile și spiritualitatea a peste jumătate dintre cetățeni.
4.000 de vrăjitoare: Un patrimoniu viu al magiei
„Un sondaj Reuters din 2019 atestă că în România sunt 4.000 de vrăjitoare. Acesta era titlul: ‘România, țara celor 4.000 de vrăjitoare’. Eu cred că noi trăim încă într-o țară a magiei, care este foarte bine ancorată într-un univers al magiei, în care magia și vrăjitoria trăiesc alături de noi”, a declarat Burghele, subliniind rezonanța culturală a fenomenului. Această cifră, citată în dezbaterea recentă, ilustrează o tradiție vie, moștenită din vechile practici balcanice și amplificată de influențe contemporane precum social media, transmite B1TV.
Bucureștiul domină harta vrăjitoriei românești, fiind polul principal al practicantelor. Ploieștiul și Câmpina urmează, cu comunități active, dar Capitala concentrează cea mai mare densitate, reflectând urbanizarea credințelor ezoterice.
Academia de vrăjitorie din București: Hogwarts românesc
Bucureștiul găzduiește una dintre singurele două academii de vrăjitorie din lume, alături de cea din Moscova. Fondată de Maria Câmpina, instituția funcționează ca o universitate de „înalte studii superioare de paranormal”, inspirată de Hogwarts din seria Harry Potter. Motivul înființării? Un deficit teoretic al practicantelor tinere, descoperit prin sondaje: „Tinerele vrăjitoare au un nivel teoretic extrem de scăzut, educațional vorbind, pedagogic, didactic. Așadar, s-a creat Academia Vrăjitoarelor din România, care să educe vrăjitoarele”, a explicat Burghele.
Cu sediul în București, academia oferă cursuri structurate, combinând tradiții ancestrale cu elemente contemporane, și atrage cursante din toată țara. Acest fenomen subliniază adaptarea magiei la era digitală, unde ritualurile tradiționale se împletesc cu practici online.
Implicații culturale: Magia, parte din identitatea românească
Barometrul arată că 51,4% dintre români cred în locuri „încărcate energetic”, cu variații pe vârste (61% tineri vs. 47% seniori) și medii (55% urban vs. 45% rural). Votanții PSD (58%) și AUR (55%) sunt cei mai receptivi, indicând o legătură cu narative alternative. Lansarea oficială pe 20 octombrie, la Muzeul Țăranului Român, va aprofunda aceste tendințe, oferind material pentru sociologi.
România, cu moștenirea sa balcanică, rămâne un bastion al ezoterismului în Europa, unde magia nu e relicvă, ci parte vie a culturii. De la 4.000 de vrăjitoare la o academie inspirată de ficțiune, țara noastră reînvie tradiții, amintindu-ne că, în era rațiunii, supranaturalul persistă.
