România este astăzi țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni plecați peste hotare. Peste 3 milioane de români trăiesc legal în statele Uniunii Europene, conform datelor Eurostat, însă acesta este doar vârful aisbergului.
În realitate, numărul este considerabil mai mare, dacă sunt luați în calcul românii care nu apar în evidențele oficiale. Vorbim despre o migrație masivă, construită în ani, care a schimbat profund structura demografică a țării.
Cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc legal în alte state ale Uniunii Europene, România se află în continuare printre statele cu cele mai mari diaspore. Dimensiunea acestui număr reflectă ani întregi de plecări și decizii luate din nevoia unui trai mai bun.
Unde își regăsesc românii sentimentul de „acasă”
Migrația românilor capătă, în ultimii ani, o nouă direcție. După decenii în care Spania și Italia au fost principalele destinații, tot mai mulți aleg să plece mai departe. Scumpirile accelerate, chiriile greu de suportat și nesiguranța financiară îi determină să își caute un nou început. Germania și Marea Britanie apar tot mai des pe hartă ca opțiuni mai stabile, cu șanse mai clare de integrare.
Germania se numără printre țările care au atras recent cei mai mulți români. Printre ei se află și familia Tăut.
„Găsesc, într-adevăr, în Biserică, o a doua casă. Foarte mulți dintre românii din Germania nu vorbesc, din păcate, limba germană și atunci peste săptămână, când suntem plecați la muncă, este destul de complicat să vorbești cu cineva și găsești în biserică, duminica, un răgaz în care să-ți mai plângi oful, să te mai bucuri de ceva de acasă”, a transmis Radu Tăut, preotul comunității din Bayreuth.
Mult timp, comunitatea românească din regiunea Bayreuth–Hof a funcționat fără un preot, deși numără astăzi peste 5.000 de persoane. Situația s-a schimbat odată cu implicarea lui Radu Tăut, care a reușit să obțină sprijinul preoților catolici din zonă.
„Încercăm să facem activități pe care eu le făceam când eram copil pentru ca cei de aici, chiar dacă mulți dintre ei n-au fost niciodată în România, mulți dintre ei vorbesc cu greu limba română și de când vin la biserică se străduie din ce în ce mai mult să vorbească cu ceilalți copii”, a mai spus Andreea Tăut, preoteasa comunității din Bayreuth, potrivit stirileprotv.ro.
De ce își mută oamenii viața spre Germania și Ungaria
Migrația românilor spre Europa Centrală și de Vest s-a intensificat vizibil în ultimul deceniu. Germania se află în topul preferințelor. Numărul românilor stabiliți aici s-a dublat, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000, conform datelor Oficiului Federal de Statistică. Cifrele sunt incomplete, pentru că nu îi includ pe românii care au dobândit cetățenia germană. O economie solidă, locuri de muncă stabile și salarii mai mari explică de ce Germania rămâne o destinație atractivă.
Nu toți românii aleg însă Vestul îndepărtat. Tot mai mulți se îndreaptă și către Ungaria, unde comunitatea românească a crescut cu aproape 30% în ultimii ani. În 2025, numărul românilor stabiliți aici a depășit pragul de 70.000.
„Ne-a plăcut foarte mult zona, am început să ne plimbăm pe aici pe dealuri și am zis: hai să căutăm o casă de vânzare. Am putea să trăim aici? Da, da, am putea, de ce nu. Ne-a plăcut liniștea”, a declarat o româncă.
Apropierea de România, ritmul de viață mai calm și infrastructura rutieră bine pusă la punct sunt argumente importante. Distanța redusă și drumurile rapide permit revenirea în țară în doar câteva ore, fără sentimentul unei rupturi definitive.
Pleacă românii sau încep să se întoarcă acasă?
În paralel cu plecările, începe să se contureze tot mai clar și un trend de întoarcere. Tot mai mulți români aleg să revină în țară, cel puțin pentru o perioadă. Doar anul trecut, aproape 220.000 de persoane s-au întors, fie definitiv, fie pentru a testa din nou viața în România.
Chiar și așa, balanța rămâne instabilă. În timp ce unii se întorc, alții continuă să plece, atrași de stabilitatea financiară și de perspectivele din afara granițelor. Rezultatul este o diasporă care, în ansamblu, își păstrează dimensiunea, aflată permanent între speranța revenirii și realitatea economică.
