Un sondaj INSCOP arată că 55% dintre români vor înlocuirea partidelor actuale, în contextul în care AUR, considerat “nou”, domină sondajele cu 40%.
Un sondaj realizat de INSCOP la începutul lunii septembrie arată că 55,1% dintre respondenți sunt de părere că partidele existente în România ar trebui înlocuite cu altele noi, în timp ce 50% sunt dispuși să voteze un partid nou la următoarele alegeri din România.
Dincolo de probabile confuzii în legătură cu ce poate însemna un “partid nou”, răspunsul favorabil pentru “schimbarea” clasei politice vine într-un moment dificil economic și social, cu măsuri de austeritate adoptate într-o vară și care încă mai urmează să fie adoptate, o perioadă în care încrederea în guvernanți și partidele tradiționale este la un nivel foarte scăzut, transmite ziare.com.
Paradoxul “partidelor noi”: de la PP-DD la AUR și SOS
Dorința alegătorilor pentru un “partid nou”, deși la prima vedere poate părea sănătoasă pentru democrație, a arătat în ultimii ani că “nou” nu înseamnă neapărat și bun. Din 2012 până astăzi au intrat în Parlamentul României partide precum Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), AUR, iar în 2024 – SOS România și POT.
Și USR a beneficiat în 2016 pe urma statutului de “partid nou”, pe fondul unei nemulțumiri generale și a unui discurs anticorupție.
De remarcat sunt traiectoriile diferite ale AUR și USR. USR s-a erodat din 2016 până astăzi, participând deja la o guvernare cu PNL, iar astăzi se află la a doua, ajungând să se plafoneze în zona de 12% în sondaje și în Parlament. În același timp, AUR, care nu a ajuns în arcul guvernamental până acum, s-a consolidat la un important 40%, conform sondajelor.
George Jiglău: “Partidele noi înseamnă că nu-i vor pe cei de la guvernare”
Politologul George Jiglău consideră că atunci când se vorbește despre “partide noi”, oamenii vor de fapt alte partide la guvernare, nu neapărat apariția unor noi formațiuni.
“N-aș lua-o ca pe un soi de mesaj cum că nu ar fi mulțumiți de AUR. Cred că pentru mulți faptul că vor partide noi, înseamnă că nu-i vor tot pe cei care au fost la guvernare atâția ani și atunci este compatibil cu ideea de a veni AUR la guvernare, ca partid nou”, afirmă acesta.
Politologul remarcă că România are o problemă “de fond”, care nu se va rezolva niciodată, indiferent de câte partide noi apar. Practic, spune el, din 2012 până astăzi, fiecare ciclu electoral a adus partide noi în Parlament.
“Nevoie și dorința aceasta profundă a societății românești de partide noi există de mult timp, din anii 90, de când am stabilit că vrem partide, dar nu ne plac. Asta reflectă, unu la unu aproape, nemulțumirea oamenilor față de politicieni și despre politică în general”, adaugă George Jiglău.
Pericolul pentru AUR: “malaxorul neîncrederii în partide”
Lectorul Universității Babeș-Bolyai crede că acest lucru poate fi un pericol pentru AUR pentru că oricare din aceste noi partide care au apărut “au capitalizat aproape instant”.
“USR a intrat în Parlament, după puțin timp de activitate, AUR la fel, de asemenea POT sau SOS. Toate au capitalizat pe ideea asta de ‘În sfârșit, uite un alt partid care poate face ceva’. Problema este că, aproape în secunda doi de după apariția lor în sistemul de partide care contează, să zicem în Parlament, ele vor intra în malaxorul acesta al neîncrederii în partide. Nu mai sunt partide noi decât câteva luni sau ani cel mult”, spune el.
AUR este deja la a doua sa legislatură, dar încă beneficiază pe urma faptului că nu a fost la guvernare, punctează politologul, dar dacă ar face-o, entuziasmul s-ar risipi și s-ar instala, din nou, ca în cazul oricărui partid tradițional, sentimentul de neîncredere.
Cristian Pîrvulescu: “Sondajele creează opinia, nu o măsoară”
Politologul Cristian Pîrvulescu pune la îndoială ceea ce măsoară, de fapt, sondajul de opinie, fiind mai degrabă de părere că acestea “creează” opinia, nu o “măsoară”.
“Câtă vreme partidele sunt creionate într-un anumite fel, sunt percepute în felul acesta. Încă o dată, se pune problema că sondajele de opinie creează opinia, nu măsoară opinia. Câtă vreme nu este o problemă care să se regăsească pe agenda cetățeanului, ea este impusă de sondaje. Ideea că este nevoie de partide noi este o presiune care se face asupra partidelor vechi, nu-i așa? Sigur că există nemulțumiri”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA vede o posibilă confuzie atunci când vine vorba despre conceptul de “partid nou”.
“Ce înseamnă nou? AUR este un partid nou, nu are decât 6 ani de când s-a înființat. USR-ul nu are decât 3 ani în plus. Sunt partide noi, nu sunt partide vechi. Partid nou înseamnă partide care apar dintr-o dată?”, întreabă politologul.
Rezultatele sondajului INSCOP
Sondajul de opinie realizat de INSCOP și făcut public luni, 22 septembrie, arată că 45% dintre alegătorii PSD își doresc schimbarea partidelor cu unele noi, 34% dintre alegătorii PNL și 33% dintre cei ai USR. Cei mai mulți sunt alegătorii AUR, 71%.
În ceea ce privește vârsta respondenților, procentele celor care doresc schimbarea partidelor cu unele noi sunt mari în toate categoriile, mai ales 18-29 ani (62%). 58% sunt în segmentul 30-44, 51% în segmentul 45-59 și 52% în rândul celor de peste 60 de ani.
Sondajul mai arată că 50,6% dintre respondenți ar fi dispuși să voteze cu un partid nou la următoarele alegeri, 28,8% nu ar vota un partid nou înființat, iar 19,9% nu sunt hotărâți.
38% dintre alegătorii PSD ar vota un partid nou la următoarele alegeri, iar numărul acestora este mai mare în rândul alegătorilor PNL, USR și AUR: 44%, 50%, respectiv 60%.
Din nou, tinerii par cei mai dispuși să voteze un partid nou la următoarele alegeri, 64% în segmentul de vârstă 18-29 și 57% în segmentul 30-44.
Datele reflectă o nemulțumire profundă față de clasa politică actuală.
