Echilibrarea bugetului de stat al României ar putea necesita noi măsuri fiscale, inclusiv o posibilă taxare a consumului sau a capitalului, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Decizia finală privind aceste scenarii aparține însă coaliției de guvernare.
Marcel Boloș a fost întrebat dacă bugetul ar putea fi reechilibrat fără o creștere a TVA-ului. Ministrul a explicat că „Aici este o problemă care ține de taxarea consumului, de taxarea muncii, de taxarea capitalului… Deci analiza se face din această perspectivă, în comparație cu politicile fiscale existente la nivel european”. El a subliniat că, deși „decizia finală este cea a coaliției de guvernare”, „zonele unde mai putem avea spațiu fiscal pentru măsurile pe care trebuie să le punem în aplicare sunt, într-adevăr, în zona aceasta a taxării consumului sau a taxării capitalului”, transmite B1TV.
Boloș s-a arătat pesimist în privința capacității de a strânge 30 de miliarde de lei la bugetul de stat fără majorări de taxe. Vineri, într-o conferință de presă, ministrul a reiterat: „Trebuie să discutăm despre un mix de soluţii, care înseamnă reforma fiscală, reducerea de cheltuieli şi îmbunătăţirea colectării. Foarte greu se materializează în ce înseamnă încasări la buget”.
Nici Dăianu nu crede că se poate fără creșteri de taxe
Perspectiva unei corecții fiscale ample este împărtășită și de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a explicat duminică, pentru B1 TV, de ce simpla reducere a cheltuielilor statului nu este suficientă pentru acoperirea deficitului bugetar considerabil al României.
„Sunt mituri întreținute inclusiv de economiști. Vă spun, că sunt surprins. Că dacă se taie cheltuielile, se evită recesiunea. Nu! Această corecție macroeconomică, corecția deficitului bugetar, înseamnă, în esență, o reducere a absorbției interne, că România de ani de zile consumă mai mult decât e rațional”, a argumentat Daniel Dăianu.
Acesta a calificat „derapajul din 2024 într-un fel e halucinant, pentru că așa ceva poți să admiți în vremuri de război sau se întâmplă o nenorocire”. Concluzia sa, susținută și de alți economiști, chiar și de „persuasiuni diferite” care „au pledat pentru creșterea de taxe și impozite cu strângere de inimă”, este că „nu putem numai pe partea de cheltuieli”.
