În timp ce Guvernul ia în calcul înghețarea salariului minim, sindicatele avertizează că vor sesiza Comisia Europeană dacă Executivul nu respectă formula de calcul prevăzută în legislație, susținând că România riscă pierderea fondurilor din PNRR — o amenințare pe care Bruxelles-ul o temperează, amintind că directiva privind salariul minim nu obligă statele membre să majoreze acest prag.
Răspunsul oficialilor europeni clarifică faptul că competențele privind stabilirea salariului minim aparțin în exclusivitate statelor membre ale UE.
Comisia Europeană: „Directiva respectă competența statelor membre”
„Directiva privind salariul minim nu stabilește nivelul salariilor minime și nu obligă niciun stat membru să le majoreze. Conform Articolului 1 (3), directiva respectă pe deplin competența statelor membre în stabilirea nivelului salariilor minime. Directiva stabilește un cadru care să contribuie la asigurarea faptului că salariile minime legale sunt adecvate. Aceasta include, de exemplu, stabilirea unor criterii clare pentru actualizarea salariilor minime legale sau utilizarea unor valori de referință indicative pentru a ghida evaluarea caracterului adecvat al acestora”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, conform ziare.com.
Oficialul european a continuat: „Cu toate acestea, statele membre sunt cele care trebuie să definească criteriile pe care le utilizează și valorile de referință pe care le vor utiliza pentru a evalua caracterul adecvat. Decizia pe care România ar putea-o lua cu privire la nivelul salariului minim nu poate, în sine, să încalce directiva, deoarece directiva respectă pe deplin competența statelor membre de a determina nivelul salariilor minime.”
Bolojan: „Foarte probabil” să rămână la nivelul din acest an
La finalul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a transmis, la discuții pe această temă cu Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, că, având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an. Prim-ministrul a reamintit celor prezenți motivele pentru care anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an.
Creșterea salariului minim ar genera „creșteri în cascadă”
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere anul viitor a salariului minim brut va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații. Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor”, a transmis, la momentul respectiv, Guvernul.
Productivitatea vs. creșterea salariilor
Potrivit premierului, anul acesta, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9% – un decalaj care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterilor salariale în condițiile presiunilor bugetare actuale.
