Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și grupul S&D din Parlamentul European se confruntă cu critici severe din partea adversarilor politici după ce PSD, membru al familiei socialiste europene, a refuzat să îl susțină pe Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale din România împotriva lui George Simion.
„Suntem conștienți că ne aflăm într-o situație delicată în România. Lucrăm împreună cu PES și cu colegii noștri români,” a declarat Iratxe García, lidera grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, citată de publicația Politico și preluată de Hotnews.
Critica cea mai dură a venit din partea liderului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care a calificat lipsa de sprijin drept „inacceptabilă”: „Aștept un angajament clar din partea liderilor socialiști, inclusiv din Parlamentul European, de a-l susține [pe Nicușor Dan],” a afirmat Weber, adăugând că „în fața extremismului în creștere în întreaga Europă, nu există loc pentru jocuri politice.”
Eurodeputatul român Dan Barna, din grupul centrist Renew Europe, a acuzat și el socialiștii europeni: „S&D nu mai poate păstra tăcerea în această privință. A nu-l susține pe Nicușor Dan este o decizie rușinoasă care merge împotriva a tot ceea ce reprezintă S&D în Parlamentul European.”
Situația este cu atât mai delicată cu cât socialiștii europeni au condus o campanie fermă împotriva colaborării cu partidele de extremă dreapta la nivel european, acuzând chiar PPE că votează alături de aceste formațiuni pe anumite teme precum politica verde și migrația.
Unii membri ai S&D din România au ieșit însă din linia partidului, precum Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Pentru mine, aceste alegeri merg dincolo de numele candidaților, este vorba despre alegerea pe care o faci pentru România și de ce parte a istoriei vrei să fii,” a declarat acesta pentru Politico.
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a încercat să explice poziția partidului: „Istoria acțiunilor PSD nu lasă loc de interpretări în ceea ce privește orientarea proeuropeană a partidului. Simpatizanții partidelor politice pot fi convinși dar nu mai pot fi «mânați» în vreo direcție. Măcar atât am învățat din lecțiile recente.”
Romașcanu a mai adăugat că „dacă cineva crede că există vreo minimă posibilitate a partidelor de a mai influența votul românilor nu a fost atent la rezultatele de duminică,” subliniind că „a nu transmite explicit o direcție de vot, cel puțin deocamdată, nu înseamnă că acțiunile liderilor și ale PSD nu sunt proeuropene și proeuroatlantice.”
