România încheie anul 2025 sub un orizont de neliniște și dezamăgire. Potrivit unui sondaj național CURS realizat în decembrie, trei din patru români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
Este unul dintre cele mai ridicate niveluri de pesimism social din ultimii ani și arată limpede îngrijorarea profundă din societate.
Trei sferturi din populație: România alunecă pe o traiectorie greșită
Percepția populației asupra direcției în care merge țara este puternic negativă. Trei sferturi dintre români, adică 75%, cred că România alunecă pe o traiectorie greșită. Doar 21% mai văd un sens pozitiv, în timp ce 4% nu știu ce să creadă.
Diferența uriașă dintre opiniile negative și cele pozitive evidențiază un nivel ridicat de frustrare colectivă. Această stare este specifică perioadelor marcate de incertitudine, instabilitate și o profundă neîncredere în viitor, transmite B1TV.
Lideri politici: niciunul nu inspiră încredere majorității
Nivelul de încredere în liderii politici analizați rămâne scăzut, niciunul dintre ei nefiind perceput ca o opțiune solidă de către majoritatea populației.
Călin Georgescu se apropie cel mai mult de zona pozitivă, fiind creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți. Totuși, 54% declară clar că nu au încredere în el, ceea ce arată o susținere limitată și puternic contestată.
George Simion obține 37% încredere, dar este contrabalansat de 58% opinii negative, în timp ce Nicușor Dan adună 35% evaluări pozitive și 60% negative, ceea ce arată o polarizare evidentă.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un val consistent de neîncredere, fiecare fiind respins de aproximativ 70% dintre respondenți, în timp ce doar în jur de un sfert declară că au încredere în ei.
Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% opinii negative și doar 16% pozitive, semn al unei imagini publice extrem de controversate.
Pe de altă parte, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă sunt încă slab conturați în percepția publică, procentele ridicate de necunoaștere, de până la 22%, indicând o vizibilitate redusă la nivel național.
Instituții: Armata (81%) și Biserica (76%) conduc, Justiția și Parlamentul la fund
Evaluarea instituțiilor publice și sociale conturează o polarizare puternică. Armata se bucură de încrederea a 81% dintre respondenți. Biserica este evaluată pozitiv de 76%, iar Pompierii de 65%, confirmând statutul lor de repere solide în societate. Uniunea Europeană este percepută favorabil de 55% dintre participanți.
În contrast, instituțiile politice și cele din zona justiției sunt privite cu mult scepticism. Justiția primește doar 24% opinii pozitive, Parlamentul 25%, iar Guvernul și Curtea Constituțională câte 26%. Televiziunile au 62% opinii negative.
Intențiile de vot: AUR 35%, PSD 22%, PNL 19%, USR 9%
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, scena politică ar arăta complet reconfigurată. Alianța pentru Unitatea Românilor s-ar situa detașat pe primul loc, cu 35% din voturi, marcând o diferență clară față de restul competitorilor.
PSD ar obține 22%, iar PNL ar ajunge la 19%, ambele rămânând semnificativ în urma liderului de clasament. USR ar strânge 9%, în timp ce UDMR și SOS România ar fi la limita pragului, fiecare cu câte 5%.
Măsurile economice Bolojan: opinii împărțite
Opinia publică este evident împărțită în privința măsurilor economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Pentru 41% dintre respondenți, doar o parte dintre decizii au fost inspirate, iar altele nu. În același timp, 26% consideră că măsurile au fost corecte și necesare, în timp ce alți 26% le resping categoric.
82% simt efectele măsurilor economice
Cei mai mulți români simt din plin efectele măsurilor economice asupra vieții de zi cu zi. Pentru 56% dintre respondenți, impactul asupra propriei familii este „foarte mare”, iar alți 26% îl consideră „mare”. Practic, peste opt din zece persoane declară că sunt afectate direct și semnificativ.
Situația financiară: 58% spun că s-a înrăutățit în ultimul an
Românii au resimțit în ultimele 12 luni o deteriorare clară a situației financiare personale. Pentru 35% lucrurile s-au înrăutățit într-o oarecare măsură, iar pentru 23% schimbarea a fost semnificativă, ceea ce înseamnă că 58% se simt mai afectați decât anul trecut.
Doar 4% declară că au rămas în aceeași situație și sunt mulțumiți, iar îmbunătățirile sunt rare: 4% raportează o ușoară ameliorare, iar 2% o îmbunătățire consistentă.
Așteptări inflaționiste: 51% anticipează creșteri semnificative de prețuri
În ceea ce privește evoluția prețurilor, așteptările românilor sunt puternic marcate de pesimism. Peste jumătate dintre respondenți, 51%, anticipează creșteri semnificative în următorul an, iar alți 33% se așteaptă la majorări moderate.
Doar 9% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, iar 2% iau în calcul o posibilă scădere. Nivelul ridicat al acestor așteptări inflaționiste reflectă lipsa de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt și teama de viitoare presiuni financiare.
Sondajul CURS conturează o imagine îngrijorătoare a stării de spirit din România la sfârșitul anului 2025: pesimism profund privind direcția țării, lipsa liderilor credibili, neîncredere în instituțiile statului, deteriorarea situației financiare personale și dominația în intenții de vot a partidului anti-sistem AUR, care ar obține 35% – cu 13 puncte procentuale mai mult decât PSD-ul de pe locul doi.
