Kisiljevo, micul sat de lângă Belgrad unde s-a născut legendele vampirilor acum 300 de ani, speră să atragă turiștii cu povestea lui Petar Blagojević.
România este recunoscută mondial ca țara lui Dracula, dar istoria vampirilor ar putea avea rădăcini mult mai vechi în Serbia. În urmă cu trei secole, în micul sat Kisiljevo, a fost documentat pentru prima dată cazul unui vampir, iar astăzi locuitorii doresc să recâștige acest titlu istoric și să atragă turiștii în zona lor, arată ziare.com.
Prima întâlnire documentată cu un vampir
Pentru a urmări urmele lui Petar Blagojević, considerat primul vampir din istorie, trebuie să pășești într-un mic cimitir situat între trei câmpuri de porumb și un lac, la 100 de kilometri est de Belgrad. Aici, la începutul verii anului 1725, sătenii au luat o decizie dramatică – să dezgroape trupul lui Petar Blagojević, bănuind că se ridica din morți noaptea pentru a ucide oameni nevinovați.
“Era într-o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul”, povestește Mirko Bogicević, a cărui familie trăiește în zonă de 11 generații și care a devenit biograful neoficial al vampirului.
Ceea ce au descoperit a șocat întreaga comunitate: “Au găsit un cadavru complet intact. Când i-au înfipt în inimă un țăruș din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să curgă din gură și urechile lui. Toți cei care au văzut au înțeles că nu era o glumă”, relatează fostul primar al satului.
Nașterea cuvântului “vampir”
Despre Petar Blagojević se știu puține lucruri concrete. “Probabil era un om obișnuit care a avut norocul – sau ghinionul – să devină vampir. Tot ce se știe despre el este că provenea din Kisiljevo, numele său apare în registre începând cu aproximativ 1700“, explică Bogicević, ținând în mână o copie a Wienerische Diarum din 21 iulie 1725 – gazeta Curții de la Viena, semn că povestea s-a răspândit rapid în epocă.
Evenimentele din Kisiljevo au atras atenția autorităților austriece care ocupau teritoriul sârb. “A fost trimisă o misiune din Viena pentru a investiga”, explică Clemens Ruthner, directorul Centrului de Studii Europene de la Trinity College din Dublin.
Sosirea medicilor austrieci la Kisiljevo a marcat un moment crucial în istoria vampirismului. Ei au dat naștere cuvântului “vampir”, a cărui etimologie rămâne și astăzi un mister. “Există un cuvânt bulgar vechi, Upior, care înseamnă ‘persoană rea’. În opinia mea, sătenii au murmurat acest cuvânt de mai multe ori, medicii l-au înțeles greșit și au notat ‘vampir’ în raportul lor”, susține Ruthner.
Căutarea mormântului pierdut
Trei sute de ani mai târziu, puțini știu că Serbia a fost leagănul primului vampir documentat, dar locuitorii din Kisiljevo sunt hotărâți să recupereze această mostenirea. Recent, ei au reușit să găsească mormântul lui Blagojević, a cărui amplasare fusese uitată din cauza superstiției.
“Am condus ancheta acum câțiva ani împreună cu căutători – persoane care localizează nodurile de energie din pământ”, explică Nenad Mihajlović, profesor de istorie de 62 de ani. “Chiar lângă locul unde ne aflăm, s-a întâmplat ceva cu adevărat neobișnuit: bețele pe care le foloseau s-au îngropat literalmente în pământ. Căutătorul nu mai văzuse niciodată așa ceva.”
Potrivit relatărilor istorice, cadavrul vampirului, odată dezgropat în 1725, a fost în cele din urmă ars, iar cenușa aruncată în lac.
Potențial turistic uriaș
Autoritățile locale speră să valorifice această moștenire istorică unică. “Potențialul este imens”, declară optimistă Dajana Stojanović, directoarea oficiului de turism. “Multe mituri și legende sunt legate de regiunea noastră. Și nu mă refer doar la povestea lui Petar Blagojević, ci și la magia valahă. Fiecare sat are propriile tradiții”, adaugă ea, referindu-se la riturile, uneori considerate magie neagră, care încă mai există în această regiune de frontieră cu România.
Explicația științifică
Pentru cercetătorii moderni, cazul de la Kisiljevo are o explicație rațională. “Vampirismul, la fel ca vrăjitoria, este un model foarte comun pentru a explica ceea ce nu se poate explica. Mai ales fenomene colective, cum ar fi epidemiile”, argumentează Ruthner.
Specialistul se bazează pe teoria unei epidemii de antrax care ar fi făcut ravagii la începutul secolului al XVIII-lea în Serbia și care ar fi fost responsabilă de morțile atribuite la acea vreme lui Blagojević. “Povestea vampirismului este o gândire magică – în loc să-ți imaginezi o cauză necunoscută, cum ar fi bacteriile, găsești un vinovat: o persoană malefică moare și îi trage pe alții după ea în mormânt.”
Tradițiile continuă
În ciuda explicațiilor științifice, în Kisiljevo superstiția persistă. Din cauza îndoielilor, locuitorii păstrează încă sticle de rakija – rachiu sârbesc cu usturoi și ardei iute – pentru orice eventualitate.
Astfel, Serbia speră să-și revendice locul în turismul întunecat internațional, oferind o alternativă istorică autentică la legendele românești ale lui Dracula.
