Titus Corlățean, fost ministru de externe, a explicat cât de mare a devenit amenințarea nucleară a Rusiei după ce Putin a decis retragerea din tratatul de dezarmare nucleară New START.
Titus Corlățean a vorbit despre decizia Dumei de Stat de suspendare a participării Rusiei la tratatul de dezarmare nucleară New START, într-o emisiune PsNews. Întrebat dacă Vladimir Putin ar fi în stare să declanșeze un atac nuclear, Corlățean a amintit că și în urmă cu câteva luni „crescuse pulsul și tensiunea foarte sus apropo de folosirea unor arme nucleare”, iar acest lucru nu s-a întâmplat.
„Vă aduc aminte că acum câteva luni crescuse pulsul și tensiunea foarte sus apropo de folosirea unor arme nucleare cu efect local, să spunem, distrugător. Slavă Domnului că nu s-a ajuns acolo. Sunt analiști occidentali care au avertizat că ar fi bine să nu se ajungă la situația în care Putin să fie înghesuit foarte constrângător într-un colț, pentru că cineva care riscă să piardă puterea de la acea înălțime riscă să ajungă la niște gesturi disperate până la urmă, că este vorba de puterea Imperiului Rus. Și să nu cumva să fie tentat să folosească la disperare astfel de chestiuni. Încă o data, exercițiul este pur teoretic, dar nu poți să-l excluzi într-o manieră absolută.
În centrele alea de decizie de la Moscova, războiul oricât de război ar fi, mai sunt, sperăm, niște oameni care să gândească niște lucruri înainte de a executa un ordin venit din comandă politică. Sper ca în nici un caz să nu ajungem la așa ceva pentru că din treaba asta nu vor ieși câștigători sau învinși, toată lumea va pierde”, a spus Titus Corlățean la „Puterea Știrilor”.
Fostul ministru de Externe a precizat că Putin are în continuare sprijinul populației, care îi acordă încredere, iar discursul de marți al președintelui rus a fost destinat „consumului intern”.
„Până una alta, el are în continuare aliniat în spatele său sistemul, după cum s-a văzut, cu o rată de încredere, de susținere a populației în continuare înaltă. Nu mai este chiar ce a fost, într-adevăr, dar există un fenomen psihologic pe care îl cunoaștem în timp de război, un lider puternic, nu am spus lider bun sau lider rău, un lider puternic cam adună națiunea când e vorba cu un inamic pe care îl maximizează. Putin asta și face, îl prezintă nu cu Ucraina, le-a și spus, noi nu luptăm cu Ucraina, ne luptăm cu, și aici adaug eu, ”odiosul” Occident care a luat prizonier Ucraina. Deci ținta este Occidentul ăla pe care l-au tot prezentat de-a lungul anilor la Moscova ca fiind puterea imperialistă, cu valorile, cu LGBT, cu alte ingrediente cu care rușii au fost crescuți și educați și la care reacționează.
Deci e o strategie în primul rând de consum intern de a-și fideliza poporul. Dar este adevărat că și în sistemul de acolo observatorii atenți au remarcat unele lucruri care s-au întâmplat în ultima perioadă și care riscă să îi fragilizeze în timp piedestalul de putere absolută, pentru că combatanții care au putere în subordinea lui Putin s-au angajat deja într-un exercițiu de împărțirea puterii prezente și mai ales viitoare.
Și nu întâmplător așa-zisul mare lider cecen și-a permis – și este fără precedent -, să atace comanda armatei și ministrului Apărării al celui mai mare stat major pentru chestiuni grave, pentru sabotaj, asta spune el, prin refuzul de a furniza muniție trupelor Wagner, deci e o chestiune de provocare foarte directă. Dacă sistemul nu mai urmează în mod unitar comanda comandatului suprem, asta deja îți spune că lucrurile încep să se cam fractureze”, a mai spus președintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României.