Aproximativ 700 de militari trimiși să reprime protestele împotriva raziilor anti-imigrație, în ciuda opoziției puternice a liderilor democrați
Administrația Trump a luat o decizie fără precedent în ultimii 33 de ani, trimițând luni pușcași marini în Los Angeles pentru a reprima demonstrațiile de stradă împotriva raziilor efectuate de ICE – Agenția pentru Imigrație și Vamă a Statelor Unite. Măsura a intensificat tensiunile politice și a stârnit îngrijorări cu privire la o potențială criză națională, transmite Hotnews.
Desfășurare militară controversată
Oficialii federali au anunțat că aproximativ 700 de pușcași marini staționați în sudul Californiei erau așteptați să ajungă în Los Angeles luni noaptea sau marți dimineața, ca parte a unei strategii federale de reprimare a demonstrațiilor.
Deși misiunea lor de protecție a personalului federal și a proprietăților guvernamentale este declarată temporară – urmând să acopere nevoile până la sosirea tuturor celor 4.000 de soldați din Garda Națională desfășurați de Trump – această mutare reprezintă o utilizare extraordinară a forțelor armate în sprijinul unei operațiuni de poliție.
Desfășurarea are loc în ciuda opoziției ferme a liderilor locali și de stat, care nu au solicitat ajutorul federal. Statul California a dat în judecată luni administrația Trump pentru a bloca această măsură, susținând că încalcă legea federală și autonomia statului.
Reacții dure din Congres
Liderul democrat din Comisia pentru Servicii Armate din Senat, senatorul Jack Reed, a exprimat îngrijorări profunde: “Președintele forțează prin abuz de putere autoritatea guvernatorului și a primarului și folosește armata ca pe o armă politică. Această mișcare fără precedent riscă să transforme o situație tensionată într-o criză națională.”
Reed a subliniat principiile constituționale fundamentale: “Încă de la întemeierea națiunii noastre, poporul american a fost foarte clar: nu dorim ca armata să desfășoare activități de aplicare a legii pe teritoriul SUA.”
Confruntări violente pe străzi
Luni seara, poliția a început să disperseze sute de manifestanți adunați în fața unui sediu ICE din centrul Los Angeles-ului, unde sunt deținuți imigranți. Forțele Gărzii Naționale formaseră un baraj uman pentru a împiedica pătrunderea în clădire, iar un cordon de polițiști a avansat pe stradă, împingând manifestanții și trăgând muniții non-letale, precum grenade lacrimogene.
Protestele s-au extins și în alte părți ale orașului. La căderea nopții, ofițerii s-au confruntat cu protestatarii care se împrăștiaseră în zona “Little Tokyo”. Un contingent numeros de polițiști și șerifi ai LAPD a tras mai multe grenade asurzitoare care au bubuit pe străzile laterale, împreună cu gaze lacrimogene, în timp ce locatarii priveau de la balcoanele apartamentelor și turiștii se adăposteau în hoteluri.
Utilizare rară a forțelor militare
Deși forțele militare au mai fost desfășurate pe teritoriul național în cazuri de dezastru major, precum uraganul Katrina sau atacurile din 11 septembrie 2001, este extrem de rar ca trupele să fie folosite în timpul unor tulburări civile interne.
Ultima dată când armata a fost folosită în mod direct în acțiuni de poliție în temeiul “Insurrection Act” a fost în 1992, când guvernatorul Californiei de atunci i-a cerut președintelui George H.W. Bush ajutor pentru a răspunde revoltelor din Los Angeles declanșate de achitarea polițiștilor care l-au bătut pe Rodney King.
Conflict cu guvernatorul Californiei
Guvernatorul democrat Gavin Newsom a calificat acțiunea lui Trump drept “un pas clar către autoritarism”, susținând că el este singurul care are autoritatea de a chema Garda Națională în California.
Trump a escaladat tensiunile, declarând că sprijină sugestia lui Tom Homan, responsabilul pentru frontieră al administrației sale, ca Newsom să fie arestat pentru posibilă obstrucționare a măsurilor federale de aplicare a legilor imigrației: “Aș face-o dacă aș fi în locul lui Tom. Cred că este o idee excelentă.”
Departamentul pentru Securitate Internă a raportat că ICE a arestat zilnic 2.000 de persoane suspectate de încălcări ale legilor imigrației, mult peste media zilnică de 311 din anul precedent, sub fostul președinte Joe Biden.
Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a promis intensificarea operațiunilor: “Am desfășurat mai multe operațiuni azi decât ieri, iar mâine le vom dubla din nou. Cu cât protestează mai mult și comit acte de violență împotriva forțelor de ordine, cu atât ICE va veni mai hotărât după ei.”
Protestele au izbucnit luni și în cel puțin alte nouă orașe din SUA, inclusiv New York, Philadelphia și San Francisco. La Austin, Texas, poliția a tras muniție neletală și a reținut mai multe persoane în confruntările cu o mulțime de câteva sute de protestatari.
“Un experiment” asupra autorității prezidențiale
Primărița Los Angeles-ului, Karen Bass, a denunțat folosirea orașului său ca “caz de testare” pentru limitele autorității federale: “Mă face să simt că orașul nostru este, de fapt, un caz de testare pentru a vedea ce se întâmplă atunci când guvernul federal intervine și ia autoritatea de la stat sau de la administrația locală.”
Bass a contestat caracterizarea făcută de Noem asupra orașului său: “Acesta este un oraș al imigranților”, a declarat ea pentru MSNBC, la care Noem a răspuns: “Nu sunt un oraș al imigranților. Sunt un oraș al infractorilor.”
Primărița a acuzat că realitatea raziilor diferă de promisiunile inițiale: “Atunci când administrația Trump a venit la putere, a anunțat că se va concentra pe infractori în aplicarea politicilor de imigrație. Însă, potrivit ei, realitatea este alta în ceea ce privește persoanele afectate.”
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Bass a îndemnat la calm: “Nu vă lăsați păcăliți de haosul lui Trump. Fiți la înălțimea momentului. Este vorba despre protejarea comunităților noastre de imigranți, nu despre distrugerea orașului.”
În față unei crize constituționale în dezvoltare, vocea unei manifestante ilustrează temerile comunității: “Ceea ce se întâmplă ne afectează pe toți americanii, pe toți cei care vor să trăiască liberi, indiferent de cât timp familia lor trăiește aici”, a declarat Marzita Cerrato, 42 de ani, imigrantă de primă generație cu părinți din Mexic și Honduras.
