Summitul programat pentru vineri, 15 august, stârnește îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, experții comparând situația cu Acordul de la Munchen din 1938.
Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni vineri într-o locație din Alaska pentru a discuta soluții privind încheierea războiului din Ucraina, iar președintele american a anunțat că la baza negocierilor vor sta “schimburile de teritorii” între Rusia și Ucraina.
Fundamentul negocierilor Trump-Putin
Donald Trump a anunțat că discuțiile cu Vladimir Putin vor fi centrate pe un “schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina. Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a avertizat că ucrainenii nu vor ceda pământurile ocupanților. Un schimb de teritorii ar implica vieți date peste cap pentru totdeauna, iar în acest context, cetățenii ucraineni așteaptă cu nerăbdare concluziile summitului din Alaska.
Mulți experți compară întrevederea cu cea care a dus la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial, din 1938, dintre Adolf Hitler, Neville Chamberlain, Benito Mussolini și Édouard Daladier, în urma căreia s-a semnat acordul de la Munchen prin care Germania nazistă a preluat regiunea sudetă de la Cehoslovacia, transmite B1TV.
Oficialii de la Kiev și liderii europeni sunt îngrijorați că summitul ar putea conduce la un rezultat defavorabil Ucrainei. Trump a ezitat să vorbească despre așteptările sale de la această întâlnire, declarând că speră la o discuție constructivă cu Putin. În schimb, a insistat că negocierile se vor baza pe un “schimb” de teritorii între Ucraina și Rusia “în beneficiul ambelor”.
Scenariul cedării complete a Donbas-ului
Aceste afirmații stârnesc îngrijorare în rândul liderilor occidentali, în condițiile în care armata rusă controlează 20% din Ucraina, iar armata Kievului nu a ocupat niciun teritoriu rusesc. Prin urmare, este greu de imaginat un alt scenariu decât acela că Trump va accepta ca Putin să preia întreg teritoriul ucrainean pe care și-l dorește.
Armata rusă este prezentă pe întreg teritoriul regiunii Lugansk (est), precum și pe o mare parte a regiunii Donețk (est), Zaporojie și Herson (sud), fără a mai menționa peninsula Crimeea anexată în 2014.
Potrivit The Wall Street Journal, Putin i-a spus trimisului special al lui Trump, Steve Witkoff, că ar fi de acord cu o încetare completă a focului dacă Ucraina și-ar retrage trupele din Donețk. Astfel, Rusia ar controla atunci întreaga regiune Donbas, unde separatiștii favorabili Moscovei luptă din 2014.
Propunerea rusă pentru linia frontului
Potrivit WSJ, propunerea rusă prevede o fază inițială în care Ucraina s-ar retrage din Donețk înainte de înghețarea liniei frontului. În cea de-a doua fază, Vladimir Putin și Donald Trump ar conveni asupra unui plan de pace final. Acesta ar fi negociat cu Volodimir Zelenski, după cum au declarat surse europene citate de ziar.
Regiunile parțial ocupate din sudul Ucrainei, Herson și Zaporojie, fac de asemenea obiectul speculațiilor. În aceste regiuni, Putin ar propune suspendarea războiului pe actualele linii de front înainte de a negocia schimburi cu Ucraina.
“Rusia nu va renunța la aceste două regiuni deoarece ele formează un coridor terestru care leagă Donbas de Crimeea. Acest lucru va deschide peninsula, care pentru moment este legată de teritoriul rus doar prin podul Kerch”, a declarat pentru BFMTV Ulrich Bounat, analist geopolitic și cercetător asociat la Open Diplomacy.
Riscurile concesiilor majore către Putin
Planul rusesc i-a fost propus lui Donald Trump, care nu ar zice nu, având în vedere sensibilitatea sa la propaganda Kremlinului. Șeful de la Casa Albă își dorește cu ardoare Premiul Nobel pentru pace, iar încetarea războiului din Ucraina, în orice condiții, crede el, l-ar aduce mai aproape de acest țel. În schimb, aceste propuneri sunt de natură să îngrijoreze Kievul și aliații europeni.
“Ei se tem că Donald Trump va face concesii majore lui Vladimir Putin pentru a obține o încetare a focului. Ucrainenii s-ar afla atunci într-o poziție extrem de slabă chiar înainte de a fi invitați la masa negocierilor”, explică Ulrich Bounat.
Liderii europeni cer ca încetarea focului să fie o condiție prealabilă pentru orice discuție și negociere de pace. Într-un comunicat de presă comun, Franța, Italia, Germania, Polonia, Marea Britanie și Comisia Europeană solicită ca “actuala linie de contact” să fie “punctul de plecare al negocierilor”.
Poziția lui Zelenski privind cedarea teritoriilor
Volodimir Zelenski a precizat că “ucrainenii nu își vor abandona pământul ocupanților” și nu se vor “retrage din Donbas”. Ulrich Bounat crede, însă, că președintele ucrainean ar putea să abandoneze zonele aflate deja sub controlul Rusiei.
“Ucrainenii știu acum de ceva timp că, da, de facto, anumite teritorii sunt sub control rusesc și nu vor fi recuperate prin forță. Acest lucru este mai mult sau mai puțin un dat, chiar dacă nu va exista niciodată o recunoaștere juridică din partea ucrainenilor că teritoriile ocupate de Rusia sunt teritorii rusești”, subliniază cercetătorul.
Pentru cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron, președintele Franței, Ucraina “este pregătită să discute probleme teritoriale”, dar nu și “recunoașterea juridică” a ocupării de către Rusia a anumitor părți ale teritoriului său.
În trecut, Volodimir Zelenski se declarase deja pregătit să facă concesii teritoriale dacă NATO proteja teritoriile controlate de Ucraina. Dar de la revenirea sa la putere, Donald Trump a refuzat întotdeauna să acorde “garanțiile de securitate” cerute de Kiev.
Summitul din Alaska reprezintă astfel un moment crucial pentru viitorul conflictului din Ucraina, cu implicații majore pentru echilibrul geopolitic european și pentru principiile dreptului internațional.
