Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a anunțat, marți, că Ucraina a propus României să participe, prin desemnarea unui expert, la propriile măsurători pe canalul Bâstroe, după ce, joia trecută anunța că Ucraina a trimis un acord parțial privind măsurătorile pe brațul Chilia (partea ucraineană), începând de vineri.

Sorin Grindeanu a scris, marți, că salută intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe. „După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală! Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român!”, a scris ministrul Transporturilor, fără să spună dacă autoritățile de la București au fost de acord cu această propunere.

Potrivit ministrului Sorin Grindeanu, în prezent, există un acord pentru măsurători care sunt efectuate de echipajele românești pe brațul Chilia (partea ucraineană) între km 22 și km 116.

„Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bâstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, a subliniat ministrul Sorin Grindeanu.

Cât vor dura lucrările
În același timp, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor care a și participat la negocierilor cu Ucraina la Ismail, Ionel Scrioşteanu, a declarat, marţi, pentru News.ro, că s-a primit acceptul din partea Ucrainei şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, aproximativ 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare. Conform oficialului, măsurătorile se vor face cu nave ucrainene şi ar putea dura până la 10 zile.

„S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil. În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare”, a spus secretarul de stat, care a precizat că „s-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave şi echipamente ucrainene, iar noi punem experţi la dispoziţie”.

„Este o chestiune de reciprocitate, cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor, conform sursei citate.

Ionel Scrioşteanu a arătat că estimează că în aproximativ 7-10 zile ar trebuie să dureze măsurarea celor 65 de kilometri din canalul Bâstroe.

Traseul discuțiilor

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) din România urma să înceapă miercuri, 15 martie, măsurătorile de adâncime pe brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, conform acordului convenit în 7 martie cu partea ucraineană și anunțat săptămâna trecută, după negocierile de la Ismail (Ucraina). Autoritățile române sunt însă condiționate de acordul scris al părții ucrainene, care nu venise însă.

Ucraina și-a asumat, săptămâna anterioară, să înceteze orice fel de lucrări de adâncire (dragare) pe Canalul Bîstroe, însă România nu primise, cu o zi înainte de data programată pentru începerea măsurătorilor, confirmarea oficială a părții ucrainene pentru acest demers. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, spunea înainte că „navele, echipajele sunt pregătite”, însă partea română nu primise acordul scris al Ucrainei. Potrivit ministrului Mediului, Ucraina ar fi comunicat că lucrările de dragaj efectuate pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere, iar valorile obținute la ultimele măsurători, din 2017, nu s-ar fi modificat.

„Lucrări de dragaj au avut loc şi în acest an, şi la sfârşitul celui trecut, iar dânşii spun că au fost strict lucrări de întreţinere, dar vom vedea după ce vom avea rezultatele măsurătorilor care este situaţia (…) Noi am făcut măsurători pe cele 14 puncte, pe secţiunea Chilia, de pe malul românesc şi până pe cel ucrainean, şi nu prezintă modificări semnificative faţă de valorile din 2017, dar, subliniez încă o dată, este vorba de măsurători punctuale, pe secţiuni punctuale. Debitele modificate semnificativ sunt cele care reprezintă un potenţial pericol la adresa biodiversităţii din Delta Dunării. Noi trebuie să prevenim orice lucrare care să modifice semnificativ debitul pe cele două braţe, Chilia şi Tulcea, şi, în aval, Sfântul Gheorghe şi Sulina”, a mai punctat atunci ministrul Mediului.

 

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *