Miniștrii Energiei din UE au discutat măsuri de urgență pentru a combate scumpirea energiei. Germania, România și Suedia au respins revenirea la gazul rusesc, în timp ce Comisia Europeană analizează alte soluții.
Dependența Uniunii Europene de importurile de petrol și gaze o face vulnerabilă la fluctuațiile globale. Comisia Europeană pregătește măsuri de urgență, inclusiv sprijin de stat și revizuirea pieței carbonului pentru a reduce prețul certificatelor de emisii.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat că Europa se confruntă cu “o criză a preţurilor”, dar aprovizionarea este sigură datorită importurilor din SUA și Norvegia. Bruxellesul pregătește măsuri “țintite și pe termen scurt”.
Germania, România și Suedia au respins revenirea la gazul rusesc. “Revenirea la gazul rusesc ar însemna întoarcerea la o situaţie extrem de nesigură”, a spus ministrul german Katherina Reiche. Ungaria a cerut ridicarea sancțiunilor asupra energiei rusești.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, analizează plafonarea prețului gazelor. Un mecanism similar nu a fost activat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului cu Iranul. Italia cere o intervenție amplă, precum suspendarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS).
Polonia, deși critică tradițional ETS, a adoptat un ton mai prudent. “Piața și investitorii au nevoie de stabilitate”, a declarat Wojciech Wrochna, secretar de stat pentru Energie.
Unii oficiali europeni cred că Bruxellesul se va concentra pe reducerea taxelor naționale și scheme de subvenții interne. Diferențele dintre statele bogate și cele cu resurse limitate ar putea crește. În 2022, guvernele europene au cheltuit peste 500 de miliarde de euro pentru sprijin energetic, Germania contribuind cu 158 de miliarde.
