Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, acuză statul român că nu protejează suficient cetățenii vulnerabili în domeniul energiei. România ar fi mult în urma altor state europene, precum Grecia, în ceea ce privește sprijinul acordat celor săraci.
Dumitru Chisăliță, liderul Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția asupra politicilor sociale ineficiente ale României în sectorul energetic. Într-o analiză detaliată, el evidențiază cum cetățenii vulnerabili din România sunt lăsați să suporte costuri ridicate la utilități, spre deosebire de Grecia, care acoperă aproape integral aceste cheltuieli pentru cei săraci.
„În orice ţară civilizată există o regulă nescrisă: dacă eşti sărac, statul nu are voie să te lase în frig şi întuneric. În România, această regulă a fost nu doar ignorată, ci inversată”, afirmă Chisăliță. El subliniază că adevărata protecție socială se măsoară prin ponderea facturilor în venitul unei persoane cu resurse minime.
Analiza AEI subliniază un contrast major cu Grecia, unde indemnizația socială minimă este de aproximativ 9.600 de euro pe an, iar costurile medii anuale pentru utilități sunt de circa 1.800 de euro. Statul elen intervine astfel încât „până la 100% din aceste costuri pot fi acoperite”.
Chisăliță subliniază că în Grecia, un cetățean sărac nu trebuie să aleagă între hrană și încălzire. Situația din România este diametral opusă. O persoană singură cu un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună trebuie să suporte facturi anuale de 1.257 de euro la utilități.
„Ajutorul oferit de stat? Aproximativ 150 de euro pe an. Rezultatul, statul român acoperă doar 12% din factura energetică a unui om care trăieşte deja sub pragul sărăciei”, explică Chisăliță. El adaugă că un român sărac ajunge să cheltuie peste o treime din venitul său pe energie, situație de neimaginat în Grecia.
Chisăliță critică și politica de plafonare a prețurilor promovată de Guvernul român, care, în opinia sa, nu servește celor mai vulnerabili. „În realitate, această politică este una pentru cei 80% din consumatori, care nu sunt deloc vulnerabili, şi nu pentru cei săraci”, afirmă el.
În timp ce Grecia tratează energia ca pe „un bun esenţial”, România o tratează „ca un produs de lux”, consideră președintele AEI. El acuză că nu lipsa resurselor este problema, ci opțiunile politice care prioritizează companiile în detrimentul oamenilor.
„România a ales să transfere costul crizei energetice pe umerii consumatorilor, în timp ce bugetul public a fost folosit pentru a compensa companii, nu oameni”, concluzionează Chisăliță, subliniind că diferența dintre Grecia și România este una de priorități, nu de bani.
