Se conturează tot mai clar perspectiva ca Ursula von der Leyen să obțină un al doilea mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene, în urma unui acord rapid între liderii europeni. Atât cancelarul german Olaf Scholz, cât și președintele francez Emmanuel Macron, au sugerat că o decizie privind ocuparea celor mai importante funcții de la Bruxelles, inclusiv reconfirmarea lui von der Leyen, ar putea fi luată în foarte scurt timp.
„Deciziile vor fi luate, acum foarte repede, cu privire la cele mai importante funcții care trebuie ocupate în Europa pentru ca Uniunea Europeană să poată acționa”, a declarat Scholz într-un interviu acordat la summitul G7 din Italia. Liderii UE se vor reuni luni la Bruxelles pentru un summit informal dedicat discuțiilor asupra viitorului președinte al Comisiei Europene, președintelui Consiliului European și șefului Biroului de Politică Externă. Se așteaptă ca o decizie informală să fie luată în cadrul acestei întâlniri, urmând a fi finalizată în timpul summitului Consiliului European din 27-28 iunie, transmite B1TV.
Succesul electoral al Partidului Popular European de centru-dreapta la alegerile europene din această lună a consolidat șansele lui von der Leyen de a obține un al doilea mandat. Cancelarul Scholz a subliniat importanța ca viitorul președinte al Comisiei să se poată baza pe sprijinul „partidelor democratice tradiționale din Parlamentul European, adică pe conservatorii care fac parte din Partidul Popular European, pe partidele social democrate și liberale”.
Pentru a fi reconfirmată în funcție, Ursula von der Leyen va avea nevoie de votul a cel puțin 361 din cei 720 de europarlamentari. Dacă liderii UE vor ajunge la un acord privind ocuparea funcțiilor până la sfârșitul lunii, Parlamentul European ar putea vota pentru următorul președinte al Comisiei Europene încă din 18 iulie.
În contextul summitului G7 găzduit de Italia, cancelarul Scholz a comentat și poziția politică a premierului italian Giorgia Meloni, remarcând că „nu este un secret” faptul că aceasta se află „în extrema dreaptă a spectrului politic”, existând „diferențe politice destul de evidente” între ei.