Judecătorii Curții Constituționale decid, miercuri, dacă reforma pensiilor maagistraților, adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii, este constituțională. Decizia este așteptată după ce Curtea a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, decizia CCR ar putea lovi în Coaliția de guvernare, mai mulți lideri politici declarând că o decizie de neconstituționalitate va afecta legitimitatea Guvernului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 4 septembrie, să conteste legea privind reforma pensiilor magistrațiilor la Curtea Constituțională. Potrivit unui comunicat al ICCJ, decizia a fost luată în unanimitate în ședința Secțiilor Unite. Potrivit magistraților de la ICCJ, „legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.”
„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, transmitea ICCJ.
Ce prevede legea adoptată prin asumarea răspunderii
Potrivit legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, vechimea în muncă necesară pensionării magistraților va crește de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni, iar cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă va scădea de la 100% până la 70%.
Prin reforma pensiilor de serviciu acordate acestora, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani.
„Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu. Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. =
Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”, declara premierul Ilie Bolojan.
