Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea pentru modificarea şi completarea legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative. Modificarea Codului de Procedură penală face parte din reforma sistemului judiciar din România.
Curtea Constituţională a stabilit anterior că modificarea prin care se instituise un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale era neconstituţională. Această hotărâre a determinat reexaminarea şi readoptarea actului normativ de către Camera Deputaţilor, înainte de a fi promulgat de către preşedinte.
Prin promulgarea acestei legi, se introduc două noi articole în Codul de procedură penală, referitoare la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii. Aceste înregistrări pot fi folosite ca mijloace de probă în procesele penale doar dacă au fost respectate prevederile legale privind obţinerea lor, transmite PsNews.
„(1) Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări.
(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; b) în procedura plângerii împotriva soluţiei de clasare, în condiţiile art. 341 alin. (7); c) în procedura prevăzută la art. 1392 .
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepţii cu privire la înregistrările rezultate din activităţile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării legalităţii acestor activităţi şi transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile şi excepţiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei de clasare se suspendă.
(4) După înregistrarea sesizării, dosarul este repartizat aleatoriu unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi încunoştinţarea procurorului.
(5) Judecătorul care a autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii prevăzute la alin. (1) nu poate participa la soluţionarea sesizării privind legalitatea acestora.
(6) Ţinând seama de cererile şi excepţiile formulate şi luând concluziile procurorului, precum şi ale părţilor şi persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin încheiere asupra legalităţii activităţilor din care au rezultat înregistrările, în raport de dispoziţiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate şi pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror alte mijloace de probă. Prevederile art. 345 alin. (11 ) şi (12 ) se aplică în mod corespunzător.
(7) Împotriva încheierii prevăzute la alin. (6), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot formula contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.
(8) Contestaţia se soluţionează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile alin. (4)-(6), precum şi cele ale art. 347 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.
(9) După rămânerea definitivă, încheierea se comunică de îndată judecătorului de cameră preliminară care a dispus sesizarea.
- Constatarea nelegalităţii autorizării sau a modului de punere în executare a activităţilor specifice culegerii de informaţii din care au rezultat înregistrări atrage aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (3)”.
Dispozițiile privind minorii
De asemenea, legea aduce modificări referitoare la infracţiunile împotriva minorilor. Astfel, se impune citarea părinţilor sau a persoanelor responsabile de îngrijirea minorului în cazul audierilor acestora în faţa autorităţilor judiciare.
În plus, preşedintele Iohannis a promulgat şi legea pentru aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale. Această măsură reflectă angajamentul ţării noastre în lupta împotriva corupţiei şi consolidarea integrităţii în sfera publică.
Aceste promulgări reprezintă un pas înainte în asigurarea unui sistem judiciar mai transparent, eficient şi respectuos faţă de drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
Leave a comment