Marius Iacob, procurorul cunoscut pentru eșecul din dosarul Elodia are o legătură interesantă cu lumea politică din România. El îl anchetează pe Călin Georgescu și a dat dovadă de multă abnegație în ancheta împotriva fostului candidat le președinție. Într-un alt dosar, procurorul s-a manifestat cu o blândețe suspectă. Vă prezentăm istoria unui dosar aproape identic cu cel al lui Liviu Dragnea. Singura diferență este că Marius Iacob nici măcar nu a decis să-l trimită în fața judecătorilor.
IMPORTANT
Angajări pentru partid – primul denunț
DNA a început urmărirea penală în primăvara anului 2015, după un denunț depus de Mihai Bălan (directorul general al CET Govora de la acea vreme), în care deputatul PNL Cristian Buican era suspectat de trafic de influență. În martie 2016 un jurnalist din Vâlcea a depus la DNA Pitești un denunț împotriva președintelui PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.
În aprilie același an, procurorii au dispus începerea urmăririi penale prin ordonanța nr. 37/P/2016 din data de 04.04.2016. „Numitul BUICAN CRISTIAN, deputat în Parlamentul României și președinte al unei filiale județene a unui partid politic, și-a exercitat influența politică asupra numitului BĂLAN MIHAI, director general la SC CET GOVORA SA, în scopul angajării numitului IDU ION pe postul de director resurse umane la SC CET GOVORA SA.” se arăta în documentul întocmit de anchetatori.
Povestea dosarului era simplă: Tiberiu Pîrnău realizase un interviu cu primarul comunei Budești, Gheorghe Mirea. Acesta îi spusese că Buican îl „ajutase” să-și angajeze ginerele la CET Govora. Jurnalistul depusese la DNA și o înregistrare cu mărturisirea primarului. În înregistrare, Mirea povestea cum liderul liberal făcuse trafic de influență pe lângă Mihai Bălan, directorul CET Govora.
Al doilea denunț împotriva lui Cristian Buican
La câteva zile de la începerea urmăririi penale, procurorii de la Pitești au înregistrat și denunțul directorului de la CET Govora, Mihai Bălan. Acesta denunța traficul de influență făcut de Cristian Buican, președintele PNL Vâlcea și de Gheorghe Păsat, vice-președintele PNL Vâlcea și, la acea dată, președinte al Consiliului Județean Vâlcea. CET Govora era în subordinea CJ Vâlcea.
Procurorii au reținut că Mihai Bălan, „în cursul lunii ianuarie 2015, a fost sunat de deputatul BUICAN CRISTIAN, care l-a chemat la București pentru a-i transmite ceva și că, întrucât nu s-a putut duce, a trimis-o pe soția sa, BĂLAN DENISE, căreia acesta i-a transmis să îl numească pe numitul IDU ION ca director de resurse umane la CET GOVORA SA.” conform documentelor oficiale.
Directorul de la CET Govora mai amintea în timpul audierilor că a fost rugat să mai angajeze o persoană la CET Govora tot pe o poziție de conducere.
Cinci martori acuzatori în dosarul lui Cristian Buican
Declarațiile sale erau susținute și de cele ale soției care participase efectiv la întâlnirea cu deputatul liberal. De asemenea, șefa de la resurse umane de la CET Govora, Ioana Liță a fost audiată de procurorii care au aflat că angajările au fost făcute ca urmare a presiunilor de la PNL. De asemenea, juristul companiei, Doru Constantin a spus în fața procurorilor că „a primit dispoziție de la directorul BĂLAN MIHAI să întocmească documentele de angajare pentru numitul IDU ION, despre care directorul i-a comunicat că „este ginerele primarului localității Budești, membru al PNL Vâlcea, și i-a fost impus să fie angajat”. se arată în dosar.
Ramona Gina Martin, o altă angajată a CET Govora a arătat că știe despre presiunile lui Buican pentru angajarea celor doi protejați. La rândul său jurnalistul Gheorghe Smeoreanu, a confirmat în fața procurorilor veridicitatea interviului denunț cu primarul din Budești.
La două zile de la al doilea denunț, procurorii au transcris și discuția ambientală dintre Smeoreanu, Pîrnău și Mirea. „din examinarea transcrierii acestei convorbiri, rezultă că numitul MIREA GHEORGHE le-a spus celor doi că, pentru angajarea ginerelui său la CET GOVORA, pe funcția de director resurse umane, a fost ajutat de către deputatul BUICAN CRISTIAN care, la rândul său, a vorbit cu directorul BĂLAN.” scriau procurorii după ce au audiat înregistrarea.
Declarația care ar fi trebuit să trimită dosarul în judecată
Procurorii au adunat vreme de un an de zile documente referitoare la angajarea celor doi protejați ai lui Buican la CET Govora. În iunie 2017, anchetatorii au vorbit cu președintele Consiliului de Administrație al companiei aflate în subordinea CJ Vâlcea.
Petre Grigore a fost martor direct la discuțiile dintre Bălan și Buican „în calitate de președinte al Adunării Generale a Acționarilor (A.G.A.) la SC CET GOVORA SA, a asistat la mai multe discuții purtate între BĂLAN MIHAI (director general la SC CET GOVORA SA) și deputatul BUICAN CRISTIAN, context în care acesta din urmă a insistat pentru numirea numitului CUMPĂNĂȘOIU MILORAD pe funcția de director la E.M. Berbești, folosindu-se de autoritatea pe care i-o dădea funcția de președinte de filială a unui partid politic” au consemnat procurorii.
Ei au mai aflat de la președintele Consiliului de Administrție de la CET Govora că Buican, ca și președinte al PNL avea o influență mai mare decât Gheorghe Păsat, șeful Consiliului Județean. În 2018 procurorii au contopit dosarele rezultate în urma denunțului lui Pîrnău și a denunțului lui Bălan deoarece ambele priveau aceleași fapte de trafic de influență săvârșite de Buican.
Schimb de guvern, transfer de dosar și clasare înainte de Crăciun
Când PNL dădea asaltul final asupra guvernului Dăncilă, dosarul lui Cristian Buican ajungea la DNA București. Transferul a fost făcut de către șeful DNA, Călin Nistor care a distribuit afacerea către procurorul Marius Iacob. Cunoscut pentru mai multe dosare controversate, Iacob a dat dovadă de o celeritate maximă. Dosarul lui Buican a fost preluat prin ordonanta 3094/C/2019 din 7 octombrie 2019.
Pe 23 decembrie, cu o zi înainte de venirea lui Moș Crăciun, Marius Iacob a emis ordonanța de clasare cu o explicație aiuritoare.
„Faptul că denunțătorii și martorii audiați au susținut că numitul BUICAN CRISTIAN, care îndeplinea și funcția de deputat, a exercitat presiuni și a solicitat, în mod repetitiv, ca directorul BĂLAN MIHAI din cadrul CET GOVORA SA să angajeze cele două persoane, nu înseamnă automat exercitarea influenței sau autorității politice. Pe de altă parte, din actele dosarului nu rezultă că numitul BUICAN CRISTIAN, prin demersurile sale de angajare a celor două persoane, a urmărit obținerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.” a scris procurorul Iacob în documentul care l-a scăpat pe Buican de procesul de corupție publicat de Lumea Justiției.
Alt partid, altă abordare a dosarului
Într-un dosar care parcă era tras la indigo, Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, după ce instanța a stabilit că și-a folosit autoritatea politică și administrativă pentru a determina conducerea DGASPC Teleorman să mențină în funcție două femei care, în realitate, lucrau pentru PSD.
La fel ca și în dosarul lui Buican, Liviu Dragnea a fost îngropat de directoarea instituției la care își angajase protejatele. Dacă în cazul liberalului, declarațiile directorului și ale președintelui de CA de la CET Govora au fost considerate insuficiente, la social-democrat, declarația șefei DGASPC a fost suficientă pentru condamnare.
Indulgență inexistentă în cazul lui Călin Georgescu
Dacă în cazul liberalului Buican, procurorul Marius Iacob a manifestat o indulgență sporită, nu același lucru se poate spune atunci când anchetează un politician care nu este din arcul guvernamental. Marius Iacob a fost procuror de caz în dosarul „Propagandă legionară” deschis pe numele lui Călin Georgescu.
A dispus extinderea urmăririi penale la 27 mai 2025. Dosarul a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025. Tot el a instrumentat și dosarul „Georgescu – Potra” din care judecătorii au exclus mai multe mijloace de probă. APADOR-CH a reclamat modul în care Georgescu a fost dus la audieri pe 26 februarie 2025, solicitând verificarea conduitei procurorului Marius Iacob. Un judecător a criticat lipsa unor probe noi și a redus de la 60 la 45 de zile durata prelungirii controlului judiciar.
