Două publicații conservatoare din Statele Unite au solicitat recent administrației Trump retragerea trupelor americane de la Baza Militară Mihail Kogălniceanu din România. Solicitarea vine pe fondul nemulțumirilor legate de decizia autorităților române de a bloca candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
Revista The American Conservative a publicat pe 14 martie un articol intitulat „It’s Time to Cut Romania Off” (Este timpul să ne deconectăm de România), în care îndeamnă noua administrație americană să-și retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu. Autorul articolului justifică această cerere prin faptul că România „a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu”, luând o decizie considerată „antidemocratică” de a bloca candidatura acestuia. De asemenea, articolul susține că baza este costisitoare și nu mai servește intereselor SUA, transmite B1TV.
La doar două zile distanță, o a doua publicație conservatoare, The National Interest, a venit cu un text similar despre „anularea șocantă a alegerilor din România”. Articolul prezintă un portret favorabil lui Georgescu și menționează investițiile semnificative ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extinsă, recomandând totodată retragerea trupelor americane din România.
Este baza de la Kogălniceanu costisitoare pentru SUA?
Experții în securitate contestă argumentul financiar invocat în cele două articole. Costurile pentru extinderea bazei Mihail Kogălniceanu ar urma să fie suportate de România, nu de Statele Unite, ceea ce face ca problema costurilor financiare americane să fie lipsită de temei real. Mai mult, SUA mențin baze militare în întreaga lume, unele cu costuri mult mai ridicate, inclusiv pe flancul estic al NATO, în Polonia.
Adevărata problemă a bazei de la Kogălniceanu, una dintre cele mai mari baze NATO de pe flancul estic al Europei, pare să fie faptul că reprezintă o provocare strategică pentru Federația Rusă.
„Pentru Rusia, o bază militară, una dintre cele mai mari baze militare NATO, în care pot fi găzduiți soldați occidentali, fie că aceștia sunt americani sau că sunt francezi, britanici sau germani, este o problemă reală”, a explicat experta în securitate Iulia Joja.
Autoritățile române trebuie să pregătească planuri alternative
Experta în securitate a evidențiat totuși un aspect pozitiv, și anume că Europa a început să ia măsuri pentru propria securitate. Un exemplu în acest sens este planul de 800 de miliarde de euro propus de Ursula von der Leyen pentru apărare, investițiile în industria de profil și sprijinul acordat Ucrainei.
„Este un început sincer, la care nu aș fi îndrăznit să sper în urmă cu câteva săptămâni. Și este extrem de încurajator”, a mai adăugat experta.
Joja a subliniat responsabilitatea Guvernului României și a Administrației Prezidențiale de a negocia și dezvolta planuri de contingență necesare în eventualitatea unei retrageri americane.
„Polonia discută în mod public despre variante în care, de exemplu, trupele americane, cele 10.000, sunt suplinite, în cazul în care părăsesc parțial Polonia, de trupe europene din statele cele mai mari. Și noi avem în România trupe franceze, avem foarte important trupe poloneze și contingente mai mici din alte state. Autoritățile române sunt responsabile pentru pentru negocierea acestor planuri de contingență, discutarea cu partenerii noștri europeni dacă pot suplini o parte din aceste trupe, în cazul în care se întâmplă așa ceva”, a spus ea.
În final, experta în securitate a criticat dur optimismul afișat de autoritățile române: „Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată» a premierului Ciolacu, sunt ridicole în acest moment și iresponsabile.”
