Consultantul financiar Valentin Miron propune un set de măsuri alternative pentru reducerea deficitului bugetar al României, avertizând asupra riscurilor pe care le implică politicile fiscale anunțate de partidele aflate la guvernare.
Acesta susține că implementarea majorărilor de taxe ar putea împinge economia țării în recesiune și ar putea duce la falimentul a zeci de mii de firme mici și mijlocii.
Avertismente asupra impactului majorării taxelor
Potrivit consultantului financiar, măsurile fiscale discutate în spațiul public ar reduce drastic nivelul de trai al românilor și ar crea poveri fiscale insustenabile pentru sectorul privat. Dacă nivelul taxelor va crește conform estimărilor vehiculate, acest lucru ar echivala cu o majorare a fiscalității de aproximativ 60% comparativ cu anul 2020, transmite B1TV.
Companiile mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a economiei românești, nu vor reuși să reziste noilor poveri fiscale, ceea ce ar putea genera o criză economică de amploare, avertizează specialistul.
Prima soluție: Listarea la bursă a companiilor de stat profitabile
Valentin Miron, CEO al companiei de consultanță financiară VMB Partners, propune un set de soluții menite să reducă deficitul bugetar20 fără a recurge la creșterea taxelor. Prima măsură vizează valorificarea patrimoniului de stat prin intermediul pieței de capital.
“Există trei soluții concrete și cu aplicabilitate imediată, care sunt mai mult decât utile pentru reducerea deficitului bugetar, fără a majora taxele și impozitele”, a declarat consultantul financiar.
Prima soluție constă în “cotarea la bursă (acolo unde e cazul) și vânzarea parțială a participațiilor statului, cu păstrarea totuși a pachetului majoritar, la companiile profitabile. De exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CN Aeroporturi București, Romsilva, CE Oltenia.”
Miron explică că listarea la bursă se poate face în 3-6 luni prin ABB (Accelerated Book Building) către administratorii de fonduri de pensii (Pilonul 2 si 3). “Chiar și în condițiile păstrării participației statului la peste 66% în fiecare societate, venitul suplimentar la Bugetul de stat poate fi estimat la peste 4,3 miliarde euro.”
Această măsură ar contribui, de asemenea, la îndeplinirea R9 din PNRR și la realizarea obiectivelor din strategia guvernului de dezvoltare a pieței de capital.
A doua soluție: Listarea operatorilor regionali de apă
A doua propunere vizează “cotarea la bursă și vânzarea parțială a participațiilor UAT, cu păstrarea totuși a pachetului majoritar, la operatorii regionali de apă și accelerarea, cu același scop, a transformării în SA a aeroporturilor rămase încă sub formă de regii autonome.”
Prin această măsură “se poate ajunge, astfel, la reducerea transferurilor directe sau indirecte de la Bugetul de Stat către UAT-urile respective, reprezentând sume destinate investițiilor în infrastructură. De exemplu, Anghel Saligny (direct), CNAIR (indirect) etc. – cu cca. 1,9 miliarde euro”, a explicat consultantul.
A treia soluție: Refinanțarea creditelor prin obligațiuni municipale
Cea de-a treia soluție propusă se concentrează pe optimizarea finanțării la nivel local prin “refinanțarea creditelor bancare ale UAT, eligibile prin emisiuni de obligațiuni bullet și încurajarea bunelor practici de diversificare a instrumentelor datoriei publice locale prin utilizarea celor obligatare.”
Pentru implementarea acestei măsuri, Miron consideră că “este suficientă exceptarea obligațiunilor municipale de la alin. (4), (4^1) și (10) ale art. 63 din Legea 273/2006. În acest fel s-ar reduce cheltuielile la bugetul de stat consolidat cu cca. 300 milioane de euro.”
Beneficii cumulative de peste 6,5 miliarde de euro
Implementarea celor trei soluții propuse de consultantul financiar ar putea genera venituri suplimentare și economii la bugetul de stat de peste 6,5 miliarde de euro (4,3 + 1,9 + 0,3 miliarde euro), fără a implica majorarea taxelor și impozitelor pentru contribuabili.
Aceste măsuri alternative oferă o perspectivă diferită asupra modalităților de reducere a deficitului bugetar, concentrându-se pe valorificarea eficientă a patrimoniului public și pe optimizarea instrumentelor financiare, în loc de creșterea presiunii fiscale asupra economiei.
