România se află într-un moment de răscruce în implementarea Planului National de Redresare și Reziliență (PNRR), cu riscuri majore de pierdere a fondurilor europene, a avertizat fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-un amplu mesaj publicat pe Facebook.
“PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce. De acest plan depinde în mare măsură modernizarea României – prin reforme, prin investiții, prin reconstruirea încrederii în capacitatea statului de a livra”, a explicat Boloș, precizând că ministerul pe care l-a condus “nu are vreo putere să impună altor ministere respectarea termenelor sau a obligațiilor asumate”.
Situația alarmantă a implementării
Fostul ministru a prezentat o situație alarmantă la sfârșitul anului 2024: suma plătită către beneficiari era de doar 6,3 miliarde euro, reprezentând un progres financiar de 22,41%. România nu a încasat niciun euro din PNRR în 2024, menținându-se pe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană la execuția financiară.
“Ritm foarte scăzut de implementare a investițiilor. Deși vorbim despre investiții vitale pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii, suma plătită către beneficiari era de 6,3 miliarde euro, ceea ce înseamnă un progres financiar de 22,41%. Acest nivel, la mai puțin de un an și jumătate de termenul-limită (august 2026), a generat un risc semnificativ de pierdere a fondurilor PNRR, estimat de structurile de specialitate din MIPE la peste 10 miliarde euro”, a detaliat Boloș.
Blocajele majore
Cererea de plată numărul 3 a fost “complet blocată mai bine de un an” din cauza lipsei operaționalizării AMEPIP, întârzierii numirii membrilor în consiliile de administrație din subordinea Ministerului Energiei și a reformei pensiilor speciale pentru magistrați, care “nici astăzi nu este finalizată”.
Cererea de plată numărul 4, considerată “piatra de temelie pentru continuarea PNRR”, cuprinde reformele fiscale, taxarea mijloacelor de transport poluante, noua lege a salarizării, Codul Urbanistic și Silvic, dar “nu poate fi transmisă Comisiei până la închiderea oficială a procesului de renegociere”.
Cifrele actuale și riscurile
În prezent, România a încasat efectiv 10,7 miliarde euro din PNRR, iar 870 milioane euro sunt suspendate de Comisia Europeană din cererea de plată 3. Plățile efectuate către beneficiari totalizează 8,23 miliarde euro, în timp ce restul de plată, dacă toate investițiile s-ar implementa 100%, ar fi de aproximativ 20 miliarde euro într-un an – “ceea ce este aproape imposibil”.
Marcel Boloș identifică două categorii majore de risc: “Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene și ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro” și riscul ca investiții de 26,9 miliarde euro să rămână fără sursă de finanțare.
Condițiile drastice ale Comisiei Europene
Negocierea cu Comisia Europeană s-a încheiat informal în condiții dure: investițiile care rămân în PNRR trebuie să aibă “un progres fizic de minim 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR” și să poată fi implementate până la 31 august 2026.
Cele mai afectate sectoare sunt sănătatea (920 milioane euro risc de pierdere), mediul (2,290 miliarde euro), educația (728 milioane euro), eficiența energetică (1,020 miliarde euro), infrastructura de transport (1,980 miliarde euro) și digitalizarea IMM-urilor (728 milioane euro).
Soluțiile de salvare
Pentru salvarea parțială a PNRR-ului, Boloș propune finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană, găsirea de soluții alternative prin “etapizare, fie prin bugetul național, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Băncii de Investiții și Dezvoltare” și un ritm accelerat de implementare.
“Nu este ușor. Și nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, răbdare și decizii asumate, România mai poate salva ceva din acest plan”, a conchis fostul ministru, subliniind că această rigiditate a fost accentuată de “situația fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cele privind cheltuielile”.
