Toate autoritățile statului ignoră în totalitate o boală care scoate din România miliarde de euro. ANAF, Ministerul Finanțelor Publice, ANCOM, Vama, CNA și Parchetul General asistă pasiv la un fenomen a cărui amploare afectează siguranța națională. Vă prezentăm radiografia unui fenomen care lovește direct economia sfârtecată de noile măsuri de austeritate. Legături care ridică suspiciuni rezonabile indică faptul că nici în viitor Guvernul României nu va depune eforturi să încaseze ceva. Premierul Bolojan și vice-premierul Anastasiu au legături periculoase cu un fenomen care afectează PIB-ul.
Miliardul pierdut anual de buget
În România intră în fiecare zi aproape un sfert de milion de colete din China. Estimarea îi aparține lui Cornel Morcov de la FAN Courier.
„Dacă ne uităm la creșterea de anul trecut(a livrărilor din China n.r.) aceasta este de câteva mii la sută pentru că anul trecut a fost primul în care a fost extrem de agresivă această vânzare a companiilor chinezești. Shein a intrat în România acum 2 ani, însă au avut o creștere limitată, dar odată cu intrarea Temu, lucrurile s-au schimbat fundamental pentru că a avut o campanie de marketing foarte agresivă ce a generat volume extraordinar de mari către piața de servicii poștale și curierat” a explicat oficialul companiei de curierat pentru Wall Street.
Extrapolând vedem că aproape 100 de milioane de colete sunt comandate anual de români din China. Pentru acestea, în teorie, ar trebui să se plătească TVA și taxe vamale. Din cauza volumului uriaș și a unor manevre evazioniste România nu încasează nimic de pe urma acestor tranzacții.
O taxă unică de 5 euro pe fiecare colet intrat în țară și colectarea TVA-ul ar reprezenta ar aduce aproximativ un miliard de euro la buget.
Taxe vamale și TVA teoretic
Legislația prevede în momentul de față taxe vamale între 2 și 12 procente și TVA pentru toate produsele importate din afara Uniunii Europene. În prezent, coletele sub 150 € sunt de obicei scutite de taxe vamale, dar plătesc TVA dacă depășesc pragul de scutire (aproximativ 10–22 €).
În practică niciun colet din China nu ajunge să fie taxat. Practica a arătat că este dificilă evaluarea valorii reale a coletelor și astfel se ajunge la situația în care nu se mai aplică nicio taxă. Tot mai multe țări din UE discută de taxare unică a coletelor non comunitare.
Germania colectează TVA de la toate coletele indiferent de valoare. Spania, la rândul său, aplică TVA de 21% pentru orice colet venit din state din afara Uniunii Europene. Uniunea Europeană discută despre introducerea unei taxe unice pentru toate coletele, dar nu a ajuns la un consens în această privință.
Firmele locale lovite de taifunul Temu
Dincolo de banii care nu intră la buget, avalanșa de colete din China lovește teribil și în producătorii locali. Plătitori de TVA și de impozite în țara lor, afaceriștii europeni pierd cote de piață importante din cauza Temu, Shein sau Alibaba.
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a estimat că „77% dintre firmele românești se așteaptă ca în următoarele 12 luni activitatea comercială să le fie afectată de platformele internaționale în principal prin scăderea vânzărilor.” conform unui studiu realizat între 28 aprilie și 13 mai 2025 de entitatea care reprezintă comercianții online din România.
Comerțul electronic a generat în 2024 o cifră de afaceri echivalentă cu 3,4% din PIB sau jumătate din reducerea de deficit bugetar pe care România trebuie să o realizeze urgent prin creșteri de taxe și impozite.
Vama, Ministerul Finanțelor și ANAF asistă neputincioase
Ministerul Finanțelor Publice coordonează activitatea Autorității Vamale Române și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Prima instituție este responsabilă cu încasarea taxelor vamale și a TVA-ului datorat, iar cea de-a doua trebuie, în teorie, să identifice firmele care nu au plătit aceste taxe.
Niciuna dintre cele trei instituții nu a abordat problematica afluxului uriaș de marfă care invadează România. Raportul de activitate al Autorității Vamale Române din 2023 include participarea la Conferința Dialogul dintre statele din Europa Centrală și de est și Republica Populară Chineză „Conferința a constituit platforma de dialog pentru definirea şi coordonarea poziţiilor administraţiilor vamale, în vederea îndeplinirii în mod eficient a rolului acestora în cooperarea internațională, tema fiind Construirea unui coridor verde pentru exportul mărfurilor din Europa Centrală și de Est în China, cu abordarea măsurilor de intensificare a cooperării pentru facilitarea fluxurilor comerciale” se arată în raport. Niciun cuvânt despre taxe le pe care premierul Ilie Bolojan a anunțat că le crește pentru a micșora deficitul bugetar.
ANAF ignoră la rândul său problematica. Un control de la începutul anului indică exact faptul că, în lipsa taxării la intrarea în țară, impozitele pe tranzacțiile cu mărfuri non-EU sunt imposibil de încasat. „operatorul economic a emis pentru mărfuri bonuri fiscale cu prețuri derizorii, cu scopul de a crea o disimulare a vânzărilor, scăzând din stocul de mărfuri produsele vândute, în realitate vânzarea efectivă realizându-se, fără documente, la prețul pieței către alți comercianți” se arată în documentul ANAF. Practic, odată intrate în țară, produsele sunt aproape imposibil de taxat, iar recuperarea prejudiciilor devine imposibilă.
Am solicitat puncte de vedere la cele trei instituții cu privire la fenomen, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea materialului.
CNA și ANCOM nici nu știu că au un rol în acest film
O parte importantă a fenomenului este legată de publicitatea agresivă realizată de Temu, Shein sau AliExpress în statele europene. Deși a solicitat competențe în zona on-line, Consiliul Național al Audiovizualului nu cercetează deloc reclamele promovate de platformele de comerț online. ANCOM, la rândul său asistă pasiv la reclame înșelătoare și la o avalanșă de controverse.
La momentul publicării acestui material pe platforma Meta (Facebook, Instagram, etc) rulau în România un număr de 350 de reclame pentru Temu. Alte câteva sute de reclame rulează pe platformele Google. Valoarea publicității este greu de estimat, dar nici din aceste volume, statul nu încasează nimic pentru că nici platformele digitale nu achită TVA în România grație unor anomalii legislative fiscale din UE.
Reclamele Temu se axează pe elemente înșelătoare și pe mici escrocherii de marketing. „Ai primit premiul? Gestul nostru de apreciere. Te rugăm să-l accepți înainte să expire” sună unul dintre textele publicitare postate de Temu pe platformele Google.
În România există din 2008 o lege care sancționează exact acest gen de publicitate. La articolul 3, lit. b din Legea 158/2008 se specifică faptul că „publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta” este una înșelătoare. Responsabilitatea sancționării este împărțită între Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național al Audiovizualului.
Dimensiunea fenomenului este uriașă. Numai pe platforma Meta există lunar 31.000 de reclame generale și peste 50.000 de reclame care țintesc România. Cu toate acestea, reclamele cu mesaje confuze rulează fără probleme sub ochii îngăduitori ai CNA-ul ocupat cu probleme politice. Una dintre narativele Temu este celebrul „depozit din România” care apare în mai multe formate de reclamă.
Depozitul fals din România
Reclamele cu depozitul Temu din România au apărut masiv în ultimele luni pe toate platformele digitale. Una dintre elementele vizuale scandaloase utilizate de departamentul de creație conține sigla Guvernului României. Alături de aceasta este sigla Fan Courier unul dintre principalele companii de curierat din România.
Acest lucru indică faptul că firma românească a pus la dispoziție logistica și că, în realitate, comerciantul din China nu are niciun fel de depozit în țara noastră. Cu toate acestea, există legături suspecte între Fan Courier, Guvernul României și Temu.
Bolojan, chinezii și taxele
În 2024, actualul premier, Ilie Bolojan făcea bilanțul la conducerea Consiliului Județean Bihor. Politicianul a menționat o vizită în China „O concentrare importantă este pe partea de cargo. În vizita pe care am făcut-o în China am încercat să trezim interesul companiilor de logistică în așa fel încât și Aeroportul din Oradea să-și consolideze și această valență având în vedere că avem un terminal cargo realizat” declara Ilie Bolojan ședința Consiliului Județean din Bihor din data de 29 octombrie 2024.
Vice-premierul lui Bolojan este Dragoș Anastasiu, care este cunoscut pentru implicarea în RePatriot, un proiect pe care l-a dezvoltat împreună cu Felix Pătrășcanu, fondatorul Fan Courier, firma a cărei siglă este utilizată de Temu pentru reclamele din on-line.
Toate drumurile duc la „Oradia”
În afară de declarațiile lui Bolojan și reclama Temu cu sigla Fan Courier alte conexiuni indică Oradea ca epicentru al flagelului evazionist. Un colet transmis de Alibaba și livrat de Cargus indică un expeditor anonim din Oradea.
DP Oradea apare cu adresa pe Calea Borșului, nr. 278 în Oradea. Google Maps indică un teren viran ca fiind locul din care a fost livrat pachetul. Suspiciuni rezonabile sunt ridicate de faptul că în localitatea limitrofă Borș, la numărul 278 se regăsește sediul operatorului ungar de coletărie Paketa și sediul unui comisionar vamal.
Problema intrării prin orașul premierului a milioanelor de pachete din China apare din cauza faptului că acestea nu sunt taxate. În aceste condiții, Oradea câștigă prin locurile de muncă apărute și din taxele percepute de aeroport sume modeste comparativ cu sutele de milioane pierdute de România prin neîncasarea TVA.
Un câștig mai mare îl are Fan Courier, firma fondată de partenerul vice-premierului Dragoș Anastasiu care pentru livrare taxează direct companiile chinezești.
