Într-o explicație publică neașteptată, una dintre judecătoarele Curții Constituționale care au decis anularea alegerilor prezidențiale a oferit argumente pentru această decizie controversată. Laura-Iuliana Scântei a răspuns marți, la Râșnov, întrebărilor despre hotărârea care, conform ministrului de externe, a afectat inclusiv relațiile cu SUA.
Momentul explicațiilor
Intervenția judecătoarei CCR a avut loc în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, în timpul unei dezbateri despre reformarea justiției moderate de experta anticorupție Laura Ștefan. Un participant din sală a solicitat direct explicații despre anularea alegerilor prezidențiale – aceeași temă despre care ministra de externe Oana Țoiu a declarat recent la Euronews că ne-a costat programul de vize cu SUA, din cauza lipsei de explicații detaliate oferite partenerilor.
Scântei, fostă parlamentară PNL și una dintre cei nouă judecători care au votat anularea, a prezentat ceea ce a numit “observații personale”, subliniind că s-a gândit îndelungat la acest caz.
Competența exclusivă a CCR
Judecătoarea a explicat mai întâi contextul juridic al deciziei: “Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”.
Referitor la fraudele din ziua votului, Scântei a clarificat că “Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”. Ea a precizat că fraudele din ziua alegerilor trebuie să aibă “o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”, arată Hotnews.
Argumentul perioadei extinse
Punctul central al apărării sale a vizat interpretarea procesului electoral. Judecătoarea a susținut că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării au evidențiat nereguli în campania electorală, nu în ziua votului.
“Procesul electoral și, prin urmare, corectitudinea acestuia, se referă la o perioadă mai lungă de timp”, a argumentat Scântei, explicând că decizia sa a fost bazată pe premiza că în cazul alegerilor, corectitudinea nu este doar o chestiune de 24 de ore.
Ea a subliniat că “Procedura începe din stabilirea datei de către Guvern și e o acțiune continuă”, iar CCR a avut “o analiză riguroasă cu privire la ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și dacă asta se referă numai la ziua votului”.
Încrederea în concluziile CSAT
Un aspect crucial al explicațiilor oferite de Scântei a fost relația CCR cu alte instituții ale statului. “CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare”, a declarat judecătoarea.
Documentele CSAT sunt luate drept “veridice și se bucură de autenticitate”, a precizat ea, subliniind că rolul CCR a fost să “valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.
Dacă CCR nu ar fi decis anularea în baza documentelor desecretizate, atunci ar fi ajuns să valideze “ceva ce nu a fost potrivit legii”, a susținut judecătoarea.
Criteriile de legalitate și regretul public
Scântei a explicat că alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Primele două au fost îndeplinite, dar “A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”.
Într-o declarație remarcabilă, judecătoarea și-a exprimat regretul pentru modul în care a fost comunicată decizia: “Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze”.
Ea a clarificat că CCR nu a sancționat “niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”.
Contextul războiului hibrid
Judecătoarea a plasat decizia în contextul geopolitic actual, explicând că după izbucnirea războiului din Ucraina a fost modificată Legea pentru securitate națională. Aceasta a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi: războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare – “unde nu era zona de expertiză a CCR”.
Constatarea și identificarea probelor “revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, a precizat Scântei, subliniind că “lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
Concluzia și responsabilitățile
În final, judecătoarea a concluzionat: “Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”.
Laura-Iuliana Scântei, care a fost consilier în Guvernul Tăriceanu (2006-2007), secretar general adjunct la Ministerul Justiției (până în octombrie 2008), notar public și senatoare PNL (2016-2022), ocupă funcția de judecător la CCR din iunie 2022.
Explicațiile oferite la Râșnov reprezintă prima justificare publică detaliată a unuia dintre magistrații care au votat anularea alegerilor, într-un moment în care această decizie continuă să genereze controverse și să afecteze imaginea României la nivel internațional.
