Într-o situație aparent paradoxală, românii se declară cei mai mulțumiți din regiune de situația lor financiară, în ciuda faptului că consumă mai mult decât câștigă și prezintă una dintre cele mai mari inegalități de avere din Europa. Datele publicate de Eurostat arată o imagine complexă a stării financiare a populației românești, care contrastează realitățile economice cu percepțiile subiective ale cetățenilor.
Românii, pe primul loc regional la satisfacția financiară
Conform statisticilor europene, românii își evaluează situația financiară personală cu o medie de 7 puncte pe o scară de la 1 la 10, depășind semnificativ vecinii regionali. Locuitorii țărilor din jurul României își acordă note între 4 și 5 pentru situația lor financiară, ceea ce plasează țara noastră pe o poziție remarcabilă în context regional, arată B1TV.
La nivel european, performanța României este depășită doar de finlandezi și olandezi, care sunt “cei mai mulțumiți de situația financiară personală, pe care o notează cu 7,6”, conform datelor Eurostat. Această poziție favorabilă surprinde prin contrastul cu indicatorii economici obiectivi ai țării.
Concentrarea extremă a averii: 0,6% din populație deține peste un sfert din depozite
Analiza datelor Băncii Naționale a României, relevă o imagine îngrijorătoare a distribuției averii în societatea românească. Deși 68% din populația peste 15 ani deține un depozit bancar, polarizarea economică rămâne dramatică.
Cea mai semnificativă disparitate se observă în structura depozitelor bancare: “O pondere redusă a deponenților (0,6% sau 84,4 mii persoane) deține 28% din volumul depozitelor (martie 2025), cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane lei (210 mii echivalent euro).” În contrast, “restul de 99,4% dintre deponenți (14,9 milioane de persoane) au economii sub forma depozitelor, în medie, de 15.500 lei (echivalentul a 3.000 euro)”.
Această concentrare extremă se reflectă și în distribuția veniturilor naționale, unde “10% din populație deține 41% din venitul național înainte de impozitare”, conform raportului BNR.
Creștere spectaculoasă a averii naționale în ultimul deceniu
În ciuda inegalităților, averea netă totală a populației românești a înregistrat o creștere remarcabilă în ultimul deceniu. “Avuția netă a populației se ridica în 2024 la aproape 1.800 mld. lei, față de circa 700 mld. în 2014”, reprezentând mai mult decât o dublare a acestui indicator în doar zece ani.
Această evoluție pozitivă explică parțial satisfacția declarată de români, chiar dacă beneficiile creșterii au fost distribuite inegal în societate.
Paradoxul economic românesc: consum peste venituri și economisire negativă
Comportamentul economic al românilor prezintă caracteristici aparent contradictorii care oferă perspective asupra modului în care aceștia își gestionează resursele financiare. Statisticile indică faptul că “românii consumă mai mult decât au veniturile”, ceea ce înseamnă că aceștia “își mențin stilul de viață făcând credite sau din rezerve acumulate în trecut”.
Această situație generează o “rată de economisire negativă”, dar românii “continuă să investească, predominant în locuințe”. Chiar și categoriile sociale vulnerabile prioritizează achiziția unei proprietăți: “Chiar și românii aflați în risc de sărăcie fac tot posibilul să-și cumpere casa lor.”
Record european la proprietatea de locuințe
Comportamentul investițional al românilor în sectorul imobiliar a generat un record la nivel european. “Rata excepțională de deținere a proprietății – 94,3% dintre gospodării dețin o locuință, cel mai ridicat procent din UE” – explică parțial atât satisfacția financiară declarată, cât și tendința de consum peste venituri.
Această prioritizare a investiției în locuință ca formă principală de economisire și securitate financiară reflectă o mentalitate specifică a societății românești, unde proprietatea imobiliară este percepută ca principala garanție a stabilității economice pe termen lung.
