România traversează o criză de încredere politică fără precedent, jumătate dintre cetățeni declarându-se dispuși să voteze un partid nou la viitoarele alegeri. Mai dramatic, peste jumătate dintre români vor dispariția completă a actualelor formațiuni politice, fenomen care reflectă o dezamăgire profundă față de clasa politică.
Creșterea spectaculoasă a apetitului pentru schimbare
Disponibilitatea românilor de a susține formațiuni politice noi a cunoscut o evoluție remarcabilă în ultimul deceniu: procentul celor dispuși să acorde sprijin unui partid nou a crescut de la aproximativ 30% în 2015 la 50% în 2025.
Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizată în perioada 1-9 septembrie 2025, jumătate dintre români ar fi dispuși să acorde votul unui partid nou înființat la viitoarele alegeri. Mai izbitor, 55,1% dintre respondenți declară că toate partidele existente ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi, în timp ce doar 40,7% resping această idee radicală, arată ziare.com.
Tinerii, cei mai dornici de schimbare
Apetitul pentru transformare este prezent în toate categoriile sociale, dar își găsește expresia cea mai puternică în rândul tinerilor – 62% dintre cei sub 30 de ani ar dori o reîmprospătare completă a scenei politice.
Analiza pe segmente de electorat relevă diferențe semnificative: votanții AUR conduc detașat în dorința de a „șterge tabla” (71%), urmați de simpatizanții PSD (45%), PNL (34%) și USR (33%). Din punct de vedere geografic, sprijinul este mai ridicat în mediul rural (58%) și în orașele mici (61%), iar dintre cei cu educație primară, aproape trei sferturi (72%) susțin dispariția actualelor partide.
Dilema reconstrucției: Oameni noi versus experiență politică
Întrebarea care survine în urma acestor date este fundamentală: cu cine s-ar putea construi aceste partide noi? Cu oameni vechi din politică riscul este să nu se schimbe nimic substanțial. Cu oameni complet noi, provocarea devine una uriașă, mai ales că România a mai avut partide „meteorit” precum PPDD, care a rezistat doar un ciclu electoral.
Expertiza: „Un răspuns firesc la o dezamăgire profundă”
Radu Turcescu, strateg de PR și consultant politic, expert în comunicare și specialist în managementul crizelor, a analizat pentru Ziare.com semnificația acestei transformări. El arată că nemulțumirea vine dintr-un tablou complex în care unele formațiuni se suprapun cu o clasă a partidelor pro-europene care, la rândul ei, continuă să dezamăgească.
“Este un răspuns firesc la o dezamăgire profundă a oamenilor, falia dintre politică și cetățeni fiind mai mare decât niciodată. AUR are o imagine mai puțin bună pentru o parte importantă din electorat, în timp ce partidele pro-europene continuă să dezamăgească. Astfel că oamenii vor căuta alternative”, a explicat expertul.
Paradoxul schimbării: între oportunitate și capcană
Turcescu identifică o problemă structurală în dorința de reînnoire: venirea cu oameni noi se lovește de incertitudini precum “nu se știe ce e de făcut”, iar revenirea la cei cunoscuți riscă să reproducă aceleași slăbiciuni.
“Pe de altă parte, un partid mic, fără susținere, în special financiară, va avea dificultăți în a crește și a atrage oameni de calitate, capabili să ajungă la un moment în Parlament. Mai mult, lipsa de experiență politică va conta”, avertizează consultantul politic.
El sintetizează dilema fundamentală a momentului: “Altfel spus, dacă vii cu oameni noi, crești greu pentru că nu se știe ce e de făcut. Dacă vii cu oameni vechi, nu se schimbă mare lucru. Într-un fost interviu oferit vouă, am explicat de ce schimbarea clasei politice cu oameni mai pregătiți sau mai buni este foarte dificilă.”
