Rata șomajului din România a crescut în august la 5,9%, cu aproximativ 481.000 de persoane fără loc de muncă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Cel mai ridicat nivel se menține în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, unde șomajul ajunge la un alarmant 23,5%, în timp ce adulții (25-74 ani) reprezintă peste trei sferturi din totalul șomerilor, arată ziare.com.
Discrepanțe între sexe
Datele INS relevă diferențe persistente între ratele șomajului la bărbați și femei. Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin.
Această diferență reflectă probabil structura pieței muncii și sectoarele economice în care sunt concentrate cele două categorii de angajați.
Șomajul în rândul tinerilor: o problemă persistentă
Institutul Național de Statistică atrage atenția asupra unei probleme majore care continuă să afecteze piața forței de muncă din România.
“Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, subliniază INS, conform ziare.com.
Această rată extrem de ridicată a șomajului juvenil ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea economiei românești de a absorbi tinerii absolvenți și de a le oferi oportunități reale de angajare. Aproape un sfert din tinerii care caută activ un loc de muncă nu reușesc să găsească unul, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării profesionale și stabilității financiare a acestei generații.
Adulții: o situație mai bună, dar nu fără probleme
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025, cu 5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor.
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 364.000 de persoane adulte fără loc de muncă.
Deși rata șomajului pentru adulți este semnificativ mai mică decât cea a tinerilor, volumul absolut al șomerilor din această categorie rămâne îngrijorător, reprezentând majoritatea covârșitoare a persoanelor fără loc de muncă din România.
Implicații economice și sociale
Creșterea ratei șomajului la 5,9% vine într-un context economic dificil pentru România, marcată de măsuri de austeritate și ajustări bugetare. Această evoluție poate reflecta atât dificultățile companiilor de a-și menține sau extinde forța de muncă, cât și o posibilă inadecvare între competențele disponibile pe piața muncii și cerințele angajatorilor.
Șomajul ridicat în rândul tinerilor reprezintă o provocare deosebită, deoarece poate duce la:
- Emigrarea forței de muncă tinere și calificate
- Pierderea de competențe și experiență profesională
- Creșterea dependenței de ajutoare sociale
- Impact negativ asupra natalității și stabilității sociale
