Curtea Constituțională a admis, marți, sesizările Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie şi AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private, ceea ce înseamnă că actul normativ este neconstituțional.
AUR a transmis că decizia Curții „este o confirmare a faptului că legea votată de majoritatea PSD, PNL, USR și UDMR a fost construită defectuos și cu riscuri majore pentru drepturile financiare ale cetățenilor”. Alianța pentru Unirea Românilor mai spune că a fost „singura formațiune care a acționat instituțional pentru oprirea unei noi ingerințe în banii românilor”, potrivit comunicatului de presă al partidului. „AUR ia act de decizia Curții Constituționale privind sesizarea depusă de parlamentarii noștri în legătură cu legea pensiilor private. Chiar dacă această instituție a generat numeroase controverse în ultimele luni și a afectat încrederea românilor prin decizii greu de explicat, realitatea este una clară: legea promovată de PSD, PNL, USR și UDMR încălca dreptul cetățenilor de a avea acces la propriile contribuții, iar acest lucru nu a putut fi ignorat”, adaugă sursa citată. Decizia Curții arată că, atunci când legislația contrazice prevederile constituționale, ea poate fi corectată, indiferent de cine se află la putere.
„AUR va continua să verifice cu atenție toate proiectele legislative care privesc fondurile private ale cetățenilor și să intervină ori de câte ori dreptul de proprietate este pus în pericol”, mai spune partidul. „Pentru noi este esențial ca statul să nu devină gestionar forțat al economiilor oamenilor. Banii românilor trebuie să rămână ai românilor, iar orice tentativă de a limita accesul la aceste contribuții va găsi AUR în opoziție fermă”, a conchis comunicatul de presă al AUR. ACTUALIZARE 15.08 Decizia CCR privind neconstituționalitatea art. 55 alin. (2) legii privind plata pensiilor private a fost luată cu majoritate de voturi, arată comunicatul de presă. Decizia este definitivă și general obligatorie. Tot cu majoritate de voturi, Curtea „a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 și 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) și e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) și c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) și (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) și c) și alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum și legea menționată, în ansamblul său, sunt constituționale, în raport de criticile formulate”.
Conform sursei citate, Curtea Constituțională a constatat că „stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii”. În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii, mai spun judecătorii CCR. Argumentele Curții Constituționale „Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic. Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei. În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție”.
Prevederea declarată neconstituțională este cea de la art. 55 alineatul (2) din actul normativ. Acest alineat introduce o excepție pentru bolnavii oncologici prin care aceștia pot primi, la cerere, „100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”. Art 55 numit „Posibilitatea obținerii unui avans din pensie” spune următoarele: „(1) Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare. (2) Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică. (3) Opțiunea de la alin. (1) este prevăzută în contractul de plată. (4) Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru”. ACTUALIZARE 13.52 CCR a transmis că au fost conexate cele două sesizări și admise aceste obiecții de neconstituționalitate la legea privind plata pensiilor private. Știrea inițială Sesizările sunt înscrise pe ordinea de zi a ședinței CCR de marți, care începe la ora 10.00. Magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private, care stabilește cum vor putea fi retrași banii din Pilonul II și III, a trecut de votul final al Parlamentului. La vot, în plenul Camerei Deputaților, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”. Dacă varianta Guvernului prevedea ca, la momentul pensionării, participanții să poată retrage cel mult 30% din economiile acumulate, urmând ca restul banilor să fie plătiți eșalonat pe o perioadă de opt ani, la Senat a fost introdusă următoarea excepție: bolnavii de cancer vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere. Legea adoptată vizează atât Pilonul II, unde contribuie în jur de 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, dar adună peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private. ÎCCJ argumentează în sesizarea formulată la CCR pe această lege că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active. Instanța supremă mai consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”. Magistraţii susţin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii. ÎCCJ a mai precizat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale. Instanţa supremă consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime.
ÎCCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite. Ei susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale. Ce invocă AUR în sesizarea la CCR „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”, a transmite AUR, într-un comunicat.
AUR acuză o preluare ilegitimă a baniilor pilonul II și III. „Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a mai spus sursa citată.
