Liberalizarea prost gestionată a pieței de energie electrică și criza energetică provocată de războiul din Ucraina au dus la facturi foarte ridicate pentru români, România situându-se pe locul 21 la nivel mondial în topul țărilor cu cea mai scumpă energie electrică pentru consumatorii casnici, conform Asociației Energia Inteligentă.
Între 32% și 45% dintre români se confruntă cu sărăcie energetică, adică nu-și pot plăti facturile la energie fără a renunța la alte cheltuieli esențiale, iar circa 20% dintre gospodării consumă mai puțin de jumătate din media națională, indicând o formă severă a acestei sărăcii.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că România nu a fost suficient pregătită pentru liberalizare nici în momentul inițial, nici în prezent, iar reglementările eficiente nu sunt așteptate nici pentru liberalizarea pieței de gaze din lunile următoare, arată ziare.com.
El subliniază diferențele mari de prețuri din zona pieței de energie electrică, menționând că un consum mediu lunar de 200 kWh poate genera economii anuale de până la 1.400 lei (aproximativ 300 euro) prin schimbarea furnizorului, însă majoritatea consumatorilor nu schimbă furnizorul, ceea ce reduce presiunea asupra prețurilor.
Printre cauzele scumpirii energiei se numără taxele directe și „ascunse” care au crescut costul final, un TVA care s-a înmulțit de patru ori între 2020-2025, și faptul că România, odată exportatoare netă, este acum uneori importatoare, ceea ce o face vulnerabilă la prețuri mai mari în momentele de vârf.
La nivel extern, războiul din Ucraina a determinat dispariția energiei ieftine de pe piață, iar reconectarea Ucrainei și a Republicii Moldova la sistemul energetic european a crescut cererea regională. Blocajele pe rutele de transport european au amplificat presiunile de preț în România.
Rolul lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a fost important în demararea liberalizării pieței de energie electrică, pledând pentru reducerea părții statului din preț și criticând plafonările care distorsionau piața.
În perioada când Sebastian Burduja a fost ministru al Energiei (2023–2025), s-a pregătit ieșirea din schemele de plafonare, dar acest proces a presupus contradicții, inclusiv recomandări publice de schimbare a furnizorului care nu au putut fi realizate din cauza capacității limitate ale unor furnizori.
De asemenea, Ministerul Mediului a semnalat că Hidroelectrica nu este pregătită să preia un volum mare de consumatori, iar anunțurile de ieșire din plafonări nu au fost întotdeauna însoțite de măsuri operaționale complete pentru sprijin social.
