Deși nemulțumirea socială atinge cote ridicate, România rămâne o țară a protestelor rare și pașnice. Cel mai recent sondaj CURS arată că 75% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, însă această percepție nu s-a transformat, până acum, în manifestații de amploare, așa cum s-a întâmplat în alte state europene.
Contextul economic este unul tensionat: taxe și impozite majorate, putere de cumpărare în scădere, afaceri care se închid sau se pregătesc de faliment. Cu toate acestea, România nu a cunoscut valuri de proteste similare celor din Paris, Bruxelles sau Sofia, unde mișcările sociale din 2025 au degenerat, pe alocuri, în violențe de stradă.
Nemulțumire mare, reacții mici
Inflația din România este, potrivit datelor oficiale, de cinci ori peste media Uniunii Europene și de aproape zece ori mai mare decât în Franța. Cu toate acestea, reacțiile din stradă au fost sporadice și fără rezultate concrete: proteste pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, manifestații fragmentate ale cadrelor didactice împotriva măsurilor de austeritate, dar nimic comparabil cu mișcările sociale din Vest.
Sociologul Bogdan Ficeac a explicat pentru ziare.com acest paradox printr-o combinație de dezamăgire, teamă și resemnare.
„Probabil că e o anumită delăsare. Oamenii au mai ieșit în stradă în perioada lui Băsescu. Ieșiseră și la vot vreo 8 milioane, dintre care 7 l-au trimis acasă, prin referendum. Dar Băsescu a avut câțiva oameni la CCR care au decis că s-a anulat votul. (…) Au ieșit milioane de oameni la vot, dar votul lor nu contează. Mai mult, există temeri că oamenii se pot alege cu dosar penal în urma participării la proteste dacă vorbesc sau strigă ceva ‘ce nu trebuie’”, a declarat Ficeac.
„Românul are o răbdare mult mai mare decât alții”
Potrivit sociologului, românii sunt, prin natura lor, mai răbdători și mai puțin conflictuali decât alte popoare europene, însă această răbdare vine cu un risc major.
„Pe de altă parte, e o situație foarte tristă, dar românul are o răbdare mult mai mare decât alții și, din nefericire, în momentul în care răbufnește, o face când nu mai suportă. (…) De ce suntem noi singura țară din lume în care sistemul comunist s-a prăbușit într-o baie de sânge? (…) În România a fost masacru.”
Această memorie colectivă a exploziei violente din 1989 contribuie, spune Ficeac, la evitarea confruntării directe, dar și la o blazare profundă.
„Există și o anumită blazare a oamenilor că dacă ies, ori nu ies, tot aia e, că oricum nu se întâmplă nimic.”
Anularea alegerilor, punct de cotitură
Un moment-cheie în amplificarea acestei stări de resemnare ar fi fost anularea alegerilor din decembrie 2024. Potrivit sociologului, decizia a lovit direct în ideea că schimbarea mai poate veni prin vot sau protest.
„În mare parte, anularea alegerilor a avut un efect de blazare pentru populație. (…) Restul oamenilor au rămas dezamăgiți și cu această frustrare, că ‘a fost votul nostru’.”
Ficeac vorbește despre confuzia și frustrarea generate de rezultatele neașteptate ale alegerilor și de jocurile politice care au urmat, culminând cu sentimentul că „până și voturile sunt furate și nu mai contează”.
Clasa politică, fără echilibru
În acest climat, sociologul consideră că actuala clasă politică alimentează tensiunea prin lipsa de măsură și de coerență.
„Din păcate, avem și o clasă politică fără măsură. Merge ori într-o extremă, ori în cealaltă. (…) Nu avem un echilibru, o cale de mijloc.”
Nemulțumirile populației sunt, în opinia sa, perfect justificate. Reformele promise sunt înlocuite, în practică, de majorări de taxe și impozite.
„Toată lumea vede că nu se face nicio reformă. (…) În schimb, la noi numai taxe și impozite mărite. (…) E un butoi cu pulbere, o nemulțumire care mustește și nu știi (…) cum va apărea ceva din care se va isca o vâlvătaie.”
Un climat social tensionat
Datele sondajului CURS confirmă această stare generală de neîncredere: doar 21% dintre români aprobă politicile actuale, iar presiunea economică se suprapune peste lipsa de încredere în instituții.
„Sondajul conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism şi presiune economică. Datele indică un climat social tensionat, în care percepţiile negative privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai se suprapun şi se alimentează reciproc”, arată CURS.
În acest context, sindicaliștii din educație anunță deja posibilitatea unei noi greve generale în ianuarie.
