Veniturile mari nu garantează economii mai mari, ba dimpotrivă, pot duce la risipă, susține analistul economic Iancu Guda, care afirmă că disciplina financiară contează mai mult decât nivelul salariului.
Pornind de la datele extrase din comunitatea de peste 153.000 de utilizatori ai aplicației pe care a dezvoltat-o, Guda arată că „se poate economisi și cu venituri mici” și că „cine vrea să economisească reușește”, indiferent de câți bani câștigă.
Potrivit analizelor sale, pentru mai multe categorii de venituri medii — între 5.000 și 7.500 de lei, 7.500 și 10.000 de lei, respectiv 10.000 și 15.000 de lei — rata de economisire este relativ similară, situată în jurul a 13–14%. Concret, la un venit de aproximativ 7.500 de lei, economiile lunare sunt în jur de 1.000 de lei, iar la un venit de 12.500 de lei ajung la circa 1.750 de lei. Diferența de economisire este de doar 750 de lei, deși venitul suplimentar este de 5.000 de lei.
„CRESC VENITURILE – CRESC CHELTUIELILE”, avertizează analistul, subliniind că majorările salariale sunt adesea însoțite de un stil de viață mai costisitor, nu de o disciplină financiară mai bună.
Mai mult, datele arată că „VENITURILE FOARTE MARI DUC LA RISIPĂ ŞI PIERDEREA REPERELOR”. Persoanele cu venituri de peste 30.000 de lei economisesc, în medie, mai puțin decât cele care câștigă între 20.000 și 30.000 de lei, mai ales în lunile de vacanță sau în perioadele de sărbători.
Concluzia lui Iancu Guda este fermă: „CINE VREA SĂ ECONOMISEASCĂ, REUȘEȘTE”, iar cheia nu este nivelul veniturilor, ci controlul cheltuielilor și menținerea reperelor financiare, indiferent de câți bani intră lunar în cont.
