Discuțiile pentru desemnarea unor noi directori ai serviciilor de informații din România avansează, însă aranjamentele ar putea include și numiri la vârful marilor parchete. Președintele Nicușor Dan și partidele din coaliția de guvernare sunt într-un proces complex de negociere.
Președintele Nicușor Dan, la peste șapte luni de la instalarea la Cotroceni, nu a făcut nicio propunere oficială pentru numirea unor noi directori civili la SRI și SIE. În prezent, SRI este condus de o echipă militară, după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, în timp ce SIE este sub conducerea civilă a fostului senator PSD Gabriel Vlase. Președintele a declarat că nu a ajuns la un acord cu partidele din coaliție, de care depind aceste numiri.
Pentru numirea directorului SRI, președintele trebuie să facă o propunere care să fie audiată în comisiile de specialitate ale Parlamentului, urmată de un vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Procedura pentru SIE este similară.
Mandatele actualilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT se apropie de final. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a inițiat concursurile pentru aceste posturi. Candidații vor fi evaluați de o comisie desemnată de ministru, iar propunerile vor fi transmise CSM pentru aviz. Președintele poate refuza propunerile motivate.
Negocierile dintre președinte și coaliția de guvernare, în special cu PSD și PNL, sunt dificile. Potrivit G4Media, PNL a propus nume precum Cătălin Predoiu și Mircea Abrudean pentru SRI. Pentru SIE, PSD vehiculează nume ca Vasile Dîncu și Claudiu Manda, însă favorit rămâne Marius Lazurcă.
Subiectul numirilor este sensibil, partidele refuzând să comenteze oficial. Fostul consilier prezidențial Cristian Hrițuc consideră că numirile ar trebui să se bazeze pe competență și nu pe apartenența politică.
Pe lângă serviciile de informații, negocierile vizează și numirea șefilor parchetelor. Președintele Dan a solicitat consultări cu premierul Ilie Bolojan pentru aceste numiri.
Tranzacționarea „la pachet” a funcțiilor riscă să ducă la un scenariu de sumă nulă, unde toate părțile implicate vor avea ceva de câștigat și ceva de pierdut. Hrițuc avertizează că interesele divergente din justiție și politică fac dificilă găsirea unui consens.
