Un institut de cercetare al Națiunilor Unite avertizează că lumea se confruntă cu un „faliment hidric global”. Resursele de apă se epuizează mai repede decât pot fi reumplute, din cauza supraexploatării și schimbărilor climatice.
Un raport al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH) descrie o criză mondială a apei ce depășește termenii tradiționali de „stres hidric”, având nevoie de o nouă clasificare. Se introduce termenul „falimentul apei”, unde consumul depășește capacitatea de reaprovizionare, afectând natura ireversibil.
Raportul subliniază reducerea dimensiunilor lacurilor și dispariția râurilor care nu mai ajung la mare în anumite perioade ale anului. Aproximativ 410 milioane de hectare de zone umede au dispărut în ultimii 50 de ani.
Epuizarea apelor subterane este un alt indicator al crizei, cu scăderi pe termen lung în 70% din principalele acvifere folosite pentru apă potabilă și irigații. Crizele de „ziua zero” devin tot mai frecvente.
Schimbările climatice agravează situația, reducând cu peste 30% masa glaciară mondială din 1970 și afectând apa de topire sezonieră de care depind sute de milioane de oameni.
Directorul UNU-INWEH, Kaveh Madani, subliniază că fenomenul este un „semnal de alarmă” și cere regândirea politicilor. Guvernele trebuie să „declare falimentul” pentru a preveni daune ireversibile.
Raportul nu oferă o imagine exhaustivă, ci redefinește situația pe baza datelor existente. Acesta va fi detaliat într-un articol viitor în revista Water Resources Management.
Tim Wainwright, directorul WaterAid, afirmă că raportul „surprinde o realitate dură”, în timp ce alți experți subliniază variațiile situației globale și progresele locale.
