Consiliul General al Municipiului București va decide joi, 29 ianuarie, asupra soartei gardului care înconjoară Palatul Parlamentului. Proiectul de regenerare urbană urmărește transformarea zonei fostului cartier Uranus și crearea unor spații publice accesibile pietonilor.
Proiectul propune crearea unor spații de agrement interconectate, inclusiv o promenadă urbană și conservarea zonelor verzi. Se dorește și optimizarea circulației în zonă.
„Întregul spațiu este dominat în prezent de clădirea Palatului Parlamentului, a doua cea mai mare clădire din lume. Terenul adiacent este delimitat printr-o împrejmuire de tip gard, care separă spațiul public urban de cel (tot public) ce aparține Palatului Parlamentului. Curtea Palatului Parlamentului se percepe ca o barieră la nivelul orașului și nu permite o traversare rapidă a zonei. Totodată, gardul de la Palatul Parlamentului ce limitează accesul pietonilor, generează o atmosferă ostilă”, se arată în referatul de aprobare.
Pentru implementarea proiectului, este necesară semnarea unui protocol între Primăria Capitalei, Guvernul României, Camera Deputaților, Senat, Metrorex și Patriarhia Română.
Referatul de aprobare subliniază că scopul proiectului este „reintegrarea și restructurarea țesutului urban prin crearea spațiilor publice funcționale și atractive, eficientizarea sistemului de circulație în zona centrală prin prioritizarea formelor sustenabile și alternative de circulație, promovarea unei dezvoltări durabile, integrate, cu accent pe calitatea vieții și accesibilitate urbană”.
Proiectul atrage atenția asupra problemelor de mobilitate: traficul pietonal este redus, iar cel rutier foarte intens. „Această zonă este foarte importantă deoarece ea ar realiza legătura Nord – Sud la nivelul central al Bucureștiului. Lipsa acestei legături duce la distanțe foarte mari de parcurs, chiar descurajante pentru pietonii ce trebuie să ajungă din centrul Bucureștiului în zona Rahova – Uranus”, se arată în document.
Decizia finală privind proiectul urmează să fie luată în ședința de joi, 29 ianuarie, a Consiliului General al Municipiului București.
Planurile pentru realizarea „Casei Republicii și Bulevardului Victoria Socialismului” au fost elaborate la începutul anilor ’80, după cutremurul din 1977.
Lucrările la ansamblul urban au început în 1984, pe terenul rămas în urma demolării cartierului Uranus, și au fost prezentate de regimul comunist ca un plan de modernizare a centrului Bucureștiului.
„Au fost distruse 20 de biserici, opt au fost translatate, 10.000 de locuințe au fost demolate, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate. Au fost demolate: Mănăstirea Văcărești, Dealul sacru pentru istoria Bucureștiului de la Mihai Vodă, Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piața Senatului, Arsenalul Armatei și Muzeul Militar Central”, arată Centrul Internațional de Conferințe – Palatul Parlamentului.
