Comisia Europeană prevede o stagnare economică pentru România în 2026. Prognoza arată că după o creștere de doar 0,7% în 2025, economia își va pierde avântul. Relansarea este așteptată abia în 2027, cu o creștere de 2,3% a PIB.
Oficialii europeni avertizează că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, inflația ridicată și costurile mai mari la energie vor afecta consumul intern și puterea de cumpărare a românilor. Pentru 2023, se estimează o creștere economică de 0,1%, cu o inflație ce ar putea ajunge la 7%.
Comisia Europeană subliniază că „consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”.
Indicatorii economici arată semne de slăbiciune, cu scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail și slăbirea producției industriale. Declinul turismului intern și o posibilă creștere a șomajului, la 6,3% în 2026, adâncesc îngrijorările.
Investițiile din fonduri europene și exporturile nete ar putea ameliora parțial efectele încetinirii economice. Proiectele din PNRR și revenirea sectorului rezidențial sunt așteptate să sprijine economia, deși instabilitatea politică și tensiunile geopolitice ar putea afecta încrederea investitorilor.
Deficitul bugetar ar urma să se reducă până în 2027, prin măsuri de austeritate, majorări de taxe și limitarea cheltuielilor publice. Datoria publică este estimată să depășească 63% din PIB până în 2027, dar deficitul de cont curent ar putea scădea.
Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de o inflație redusă la 3,7% și condiții de finanțare mai favorabile. Cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească la 1,8% din PIB.
