Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un șoc energetic cu impact direct asupra inflației și creșterii economice, spune Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR. Scumpirea petrolului și perturbarea lanțurilor de aprovizionare amplifică incertitudinea pentru politicile monetare.
Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc exogen major, care alimentează inflația și încetinește economia globală. Cosmin Marinescu subliniază, într-un articol publicat pe site-ul său, că “pe termen scurt, impactul asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor”. Efectele pe termen lung sunt influențate de durata conflictului și modul în care acestea se reflectă în prețurile de consum.
Marinescu evidențiază că situația energetică actuală reprezintă “un șoc exogen, lipsit de cauze monetare”, pe care băncile centrale trebuie să-l abordeze cu prudență, ajustând scenariile de risc și comunicarea.
Prețul petrolului a crescut rapid, Brent depășind 100–110 dolari pe baril. Potrivit lui Marinescu, “prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu”, în special prin scumpirea combustibililor, însă presiunile se extind asupra costurilor de producție.
Marinescu estimează că, până la sfârșitul anului, inflația ar putea crește cu “1,5 – 2 puncte procentuale” peste estimările inițiale, un efect numit sugestiv “inflația Ormuz”.
Între timp, lanțurile de aprovizionare sunt afectate, cu întârzieri în industrie. Indicatorii PMI din zona euro arată o scădere a activității economice, sub pragul de expansiune.
În România, inflația a depășit așteptările, apropiindu-se de 10%, alimentată de creșterea prețurilor la combustibili, în timp ce consumul scade.
Băncile centrale rămân prudente în fața acestui șoc. BNR a adoptat o strategie de “wait-and-see”, considerată adecvată în contextul actual.
Marinescu avertizează că o modificare bruscă a politicii monetare nu este recomandată, dar subliniază că aceasta se poate schimba dacă “amplificarea șocului energetic și inflamarea așteptărilor inflaționiste” devin persistente.
El atrage atenția asupra riscurilor unor reacții excesive: o înăsprire rapidă a politicii monetare ar putea dăuna economiei, chiar dacă efectele șocului sunt temporare, dar severe.
În România, prioritatea rămâne consolidarea fiscală, esențială pentru stabilitatea macroeconomică, în contextul inflației ridicate, creșterii economice modeste și dezechilibrelor bugetare.
Viceguvernatorul BNR mai atrage atenția asupra costurilor crescute ale datoriei publice, cu dobânzi apropiindu-se de 3% din PIB.
Deși dependența energetică a României este relativ mai redusă comparativ cu alte state europene, vulnerabilitățile persistă, în special față de volatilitățile prețului petrolului, avertizează Marinescu. El subliniază că economia României traversează o perioadă de instabilitate, amplificată de tensiuni politice interne și presiuni externe.
