Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit de conformitate ad-hoc la Ministerul Afacerilor Externe. Concluzia este devastatoare pentru Oana Țoiu care conduce MAE din iunie 2025 și nu a reușit să rezolve nicio problemă majoră. Neregulile descoperite de auditorii Curții de Conturi sunt „semnificative și generalizate”. Documentele, aprobate pentru introducerea în ședința Plenului Curții de Conturi, au fost transmise conducerii MAE, iar în urma concilierii din 17 iunie 2026 ministerul nu a contestat niciuna dintre constatări.
IMPORTANT
Culmea tupeului: MAE acordă sporuri ilegale la cererea lui Andrei Muraru
În Ministerul Afacerilor Externe există un spor care se poate acorda persoanelor care lucrează în locuri izolate. Misiuni diplomatice în Africa sau America Latină ar putea să fie neatractive pentru diplomați și sunt recompensate cu indemnizații mai mari. Curtea de Conturi a făcut o descoperire șocantă la ministerul condus de Oana Țoiu: la cererea lui Andrei Muraru, ambasadorul român în Statele Unite, diplomații de la Chicago, Los Angeles, Miami, New York și Washington au primit spor ca și când ar fi lucrat la Teheran, Addis Abeba, Abuja sau Dakar.
Raportul Curții de Conturi este devastator: „în cazul SUA, în noiembrie 2022 s-a aprobat acordarea indemnizației de 20% din salariul în valută pentru atragerea cu greutate a personalului pentru salariații care își desfășoară activitatea la misiunile din Chicago, Los Angeles, Miami, New York și Washington”, la solicitarea „ambasadorului României în SUA, și nu de către direcția de spațiu coordonatoare din centrala MAE” se arată în nota de control.
Preferații Oanei Țoiu trimiși la post în mod netransparent
A doua constatare demolează mitul rotației personalului diplomatic. Deși regula instituită de MAE limitează misiunile permanente la maximum 4 ani, auditorii au găsit „numeroase cazuri în care angajați ai MAE și-au desfășurat activitatea în cadrul serviciului exterior, pentru perioade îndelungate, depășind durata maximă prevăzută pentru o misiune permanentă, la data de 31.12.2025, existând aproximativ 100 de persoane care se aflau la post pe o perioadă mai mare decât cea prevăzută ca regulă, respectiv 4 ani”.
Cifrele extreme sunt de-a dreptul șocante: „verificarea de detaliu a evidențiat existența unor cazuri în care anumite persoane au exercitat funcții în cadrul misiunilor permanente pentru perioade care au depășit în mod semnificativ durata prevăzută de lege, ajungând la peste 10 ani, respectiv până la 18 ani consecutivi în serviciul exterior”.
Nici misiunile temporare nu au scăpat: deși legea prevede că misiunile de până la 13 luni se pot prelungi „o singură dată, cu până la un an”, auditorii au constatat că „au fost acordate mai multe prelungiri succesive a căror durată a depășit 1 an, abordare care poate conduce la transformarea unor misiuni limitate în misiuni permanente”.
Mai grav, raportul semnalează și lipsa de transparență în ocuparea posturilor: „vacantarea acestora nu a fost anunțată prin circulară în centrala MAE și în serviciul exterior. Exemplificăm situația unui salariat care a fost angajat în anul 2025 și trimis în cursul anului în misiune în străinătate, doar pe baza unui memorandum intern”. Concluzia auditorilor: „existând multiple situații în care excepțiile au fost transformate în regulă”.
111 oameni plătiți de MAE fără să fie angajați de instituție
Capitolul dedicat evidenței personalului dezvăluie un sistem administrativ scăpat de sub control. Auditorii au constatat că „la momentul încetării activității personalului nu au fost încheiate note de lichidare sau acestea au fost incomplete”, ceea ce a dus la „perioade îndelungate de întârziere (peste 1 an) pentru compensarea concediului de odihnă neefectuat sau pentru recuperarea contravalorii indemnizației de reprezentare necuvenită”.
Un exemplu concret din raport: „cazul unei persoane care a încetat detașarea în MAE în luna august a anului 2022 și care, în vederea compensării concediului de odihnă aferent anilor 2021 și 2022, a fost reactivată în anul 2025, deci cu o întârziere de aproximativ 3 ani”. În total, „MAE a plătit suma totală de 13.561 lei, unor persoane care au fost reactivate în anul 2025 pentru achitarea concediului de odihnă, în condițiile în care și-au încetat activitatea în anii 2022 și 2023″ — iar auditorii notează că „nu există documente din care să reiasă că beneficiarii au solicitat plata acestor drepturi salariale”.
Sistemul informatic amestecă foștii angajați cu cei activi: „salariații reactivați pentru acordarea unor drepturi salariale restante sunt evidențiați în statele de salarii în secțiunile în care apar și salariații activi, fapt ce conduce la apariția unui risc ridicat de eroare și fraudă, întrucât identificarea lor de către persoanele care verifică și aprobă documentele este imposibil de realizat”.
Auditorii au cerut explicații pentru nu mai puțin de 111 persoane aflate în plată care nu se regăseau pe schemele de personal. Verdictul general este devastator: „datele introduse în programul informatic nu prezintă certitudinea că sunt corecte și complete și nu sunt supuse unor controale privind realitatea sumelor datorate, însă, cu toate acestea, stau la baza operațiunilor din evidența financiar-contabilă și generează cheltuieli din fonduri publice”.
Consulul cu 2 ani vechime în muncă și adeverință cu 11 ani de experiență
Una dintre cele mai delicate constatări privește dosarul personal al unui salariat numit consul general — șef de consulat. Auditorii au descoperit „existența unor neconcordanțe între datele înscrise în diferite documente care atestă vechimea luată în calcul la stabilirea eligibilității pentru această funcție. Astfel, în fișa de calcul a vechimii totale în muncă este menționată o vechime de: 2 ani 5 luni și 7 zile, în adeverința de la ultimul angajator se precizează că acesta deține o vechime de 11 ani în diferite funcții și domenii de activitate, iar în curriculum vitae sunt specificate locuri de muncă care totalizează o vechime de 11 ani, 3 luni și 24 de zile”.
Procedura de numire a consulilor generali, aplicabilă în 2018, cerea ca persoanele din afara MAE să aibă „o vechime de 10 ani în activitatea lor și experiență managerială”.
Cireașa de pe tort: „o mare parte din vechimea luată în considerare pentru numirea pe funcția de consul general (7 ani, 10 luni și 24 zile pentru activitate desfășurată în baza unor contracte de colaborare) este probată cu o declarație emisă de un reprezentant al unei organizații nonguvernamentale dintr-o altă țară, fără a fi certificată în privința realității, regularității și legalității de instituții abilitate”. Iar la nivelul MAE „nu există documente care să probeze efectuarea unor verificări cu privire la autenticitatea documentelor prezentate”.
De menționat că, în planul de măsuri transmis Curții de Conturi, MAE apără legalitatea numirii, argumentând că cerința procedurii era de „vechime în activitate și nu vechime în muncă”, iar numirea consulilor generali constituie o prerogativă discreționară a Guvernului.
Spor de război pentru diplomați aflați în zone pașnice
Auditorii Curții de Conturi au identificat multe cazuri în care banii din Ministerul Afacerilor Externe au fost devalizați prin proceduri complexe. Aceștia au descoperit „indemnizații lunare în cuantum de 50% din salariul în valută pentru desfășurarea activității în străinătate în zone de risc și/sau de conflict armat, în condițiile în care misiunea a fost relocată într-o altă zonă” conform documentului studiat de Lumea Politică.
Practic, diplomații erau trimiși în zone de conflict, primeau indemnizația majorată, apoi erau mutați în misiuni pașnice la care singurul pericol putea să fie o toxiinfecție alimentară la o recepție organizată într-un hotel de 5 stele.
Auditorii au mia descoperit că „nu se realizează o reevaluare anuală a condițiilor specifice”, iar „ulterior anului 2020, acordarea sau modificarea indemnizațiilor s-a realizat prin ordine de ministru, pentru situații punctuale, fără a fi reevaluate cele existente”.
2,5 milioane de lei plătiți unor „consuli” detașați de la primării și cluburi sportive
Prima și cea mai spectaculoasă constatare a auditului vizează modul în care MAE a acordat grade consulare unor persoane care, potrivit legii, nu aveau cum să le primească. Auditorii au descoperit „detașarea de personal în cadrul MAE, începând cu anul 2019, de la diverse instituții publice locale (ex. primării, cluburi sportive) care au dobândit grade consulare, fiind repartizate la diverse misiuni diplomatice pe posturi specifice (ex. consul general, viceconsul)”.
Nota de plată pentru contribuabili: „pentru salariații respectivi au fost achitate, în anul 2025, drepturi salariale și asimilate acestora, în valoare de 2.495.409 lei (echivalent USD/Euro), ca urmare a încadrării pe funcții consulare în perioada 2019 – 2024″.
Raportul avertizează că acordarea de grade consulare unor persoane care nu îndeplinesc condițiile legale „poate avea drept repercusiuni asupra activității diplomatice și consulare desfășurate de misiunile diplomatice și implicit asupra imaginii României în plan mondial”.
Problema era cunoscută de Oana Țoiu care a prezentat o listă cu angajații transferați, dar nu a rezolvat situația, iar raportul Curții de Conturi i-a dat termen până la finele anului să reglementeze situația.
