România se află într-o poziție favorabilă în agricultura europeană, cu perspective bune de recoltă. Totuși, consumatorii ar putea plăti mai mult pentru alimente. Diferențele regionale și piața unică europeană influențează prețurile.
Vara aceasta, România beneficiază de condiții favorabile pentru agricultura sa, având rezerve de apă în sol și perspective pozitive pentru cereale. Totuși, prețurile alimentelor ar putea crește, din cauza modului în care funcționează piața agricolă europeană.
Valurile de căldură și seceta au afectat asimetric agricultura europeană. Comisia Europeană a redus prognozele pentru floarea-soarelui cu 7%, pentru porumb cu 6%, iar pentru cartofi și soia cu aproximativ 3%.
Conform buletinului MARS, grâul și rapița au fost mai puțin afectate, dar temperaturile ridicate au scurtat perioada de umplere a bobului. În schimb, culturile de primăvară au suferit din cauza temperaturilor extreme și a deficitului de apă.
Randamentul mediu la cereale în UE este estimat la 5,4 tone/hectar, cu 4% sub prognoza anterioară. În Spania, recolta de cereale ar putea scădea la 18,5 milioane de tone, iar Franța se confruntă cu cea mai slabă recoltă de porumb din ultimele decenii.
Sectorul horticol a fost afectat puternic, cu pierderi de mii de tone de produse. În Spania, incendiile au distrus livezi și podgorii, iar stresul hidric afectează producția de roșii și porumb.
Italia se remarcă pozitiv, cu o creștere de 10% a producției de grâu. România ar putea înregistra rezultate mai bune decât în anii trecuți, dar diferențele regionale sunt semnificative.
Rezerva de apă este bună în Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, dar seceta persistă în Banat, Crișana și Maramureș. Perspectivele pentru porumb sunt favorabile, estimările indicând o producție de 8,2 milioane de tone.
În cazul grâului, estimările sunt contradictorii, variind între 13,3 și 14 milioane de tone. Comisia Europeană prevede o producție de 11,06 milioane de tone pentru 2026, sub recordul din 2025.
Deficitul de apă a redus estimările pentru porumb, floarea-soarelui și soia. Dacă vremea extremă continuă, estimările ar putea fi revizuite în scădere.
Adrian Negrescu avertizează că efectele nu se vor vedea imediat în prețuri. Inflația pentru alimente a scăzut la 1,6% în zona euro în iunie 2026. Economiștii Deutsche Bank anticipează o creștere de 0,8% a prețurilor alimentelor în următorul an.
Costurile de producție cresc din cauza cheltuielilor cu irigațiile și energia. Alimentele vulnerabile sunt uleiul de măsline, legumele proaspete și carnea. Cerealele sunt mai bine protejate datorită producției interne mari.
România exportă materii prime agricole și importă produse procesate. Prețul intern al grâului este influențat de cererea din Europa, mai ales din Franța și Spania.
Logistica este un alt factor. Nivelul scăzut al Dunării și costurile de transport afectează prețurile. Seceta influențează și producția hidroenergetică, impactând prețurile energiei.
România are un avantaj pe piața cerealelor, dar nu înseamnă automat prețuri mai mici pentru consumatori. Presiunea vine din direcții pe care producția internă nu le poate contracara. Efectele concrete se vor resimți mai degrabă din iarnă spre 2027.
