Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, spune că este dificil de descifrat cine este Călin Georgescu, invocând informații neclare despre activitatea acestuia la Viena. El a vorbit, de asemenea, despre așa zisa agresivitate a susținătorilor lui Georgescu, despre criza sistemului partidist clasic și despre provocările aderării României la OCDE.
Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării Naționale și fost vicepreședinte al Parlamentului European, a pus sub semnul întrebării trecutul lui Călin Georgescu, în special perioada petrecută de acesta la Viena. Pașcu se întreabă dacă liderul suveranist a avut legături cu o rețea creată în epoca Ceaușescu.
„A fost sau n-a fost în contact cu rețeaua făcută de Ceaușescu? Că acolo era Marin Ceaușescu, fratele lui Ceaușescu (…) A fost sau n-a fost legat de rețeaua respectivă? Nu mai știm ce alte legături și-a creat acolo”, a spus Pașcu.
Fostul demnitar a adăugat că lipsa de claritate din trecutul lui Georgescu face imposibilă o evaluare corectă a personajului: „Deci e greu de spus cine e acest Georgescu, pentru că are aceste pete albe, să spunem, în trecut și, până nu sunt lămurite, nu ne putem da seama. De altfel, și el e, ați văzut, destul de zgârcit cu detaliile privind activitatea de afară”. El a mai spus: „De ce au mai apărut niște lucruri, așa, dar altfel nu prea… Și atunci e greu de văzut”. Pașcu a observat contrastul dintre anunțul retragerii din politică, făcut anul trecut, și revenirea din acest an: „Se vede această campanie continuă în care s-a angajat anul trecut. Spunea că se lasă de politică, anul ăsta intră din plin înapoi în politică”. Concluzia lui a fost tranșantă: „Deci, un personaj greu de descifrat”.
Spion, agent de influență sau altceva?
Fostul vicepreședinte al Parlamentului European a precizat că nu poate stabili dacă Georgescu se încadrează în profilul unui spion sau al unui agent de influență. El a remarcat însă că acesta are obiceiul de a acționa „pe dedesubt” și de a oferi publicului cât mai puține informații despre propria activitate.
Pașcu a mai spus că a observat, în rândul susținătorilor lui Georgescu, un nivel de agresivitate pe care nu l-a întâlnit la susținătorii altor partide. El a povestit că a redistribuit la un moment dat o postare despre Georgescu și a primit în schimb numeroase injurii: „Vreau să vă spun că am făcut odată, am redistribuit o postare care îl privea pe el. Am luat nu știu câte înjurături, urâte, urâte de tot, adică spuse cu ură. Eu nu pot să înțeleg ce-i face pe oamenii ăștia să devină agresivi când cineva se ia de marele lor…”. El a adăugat: „Adică, până la urmă, ar trebui să-ți păstrezi controlul, calmul și așa mai departe”.
Fostul ministru a avertizat că această agresivitate ar trebui privită cu atenție, amintind de perioade similare din istoria României: „Această agresivitate, este un lucru pe care ar trebui să-l observăm și să luăm măsuri, pentru că am mai avut perioade de genul acesta în istoria noastră, cum discutam, în perioada interbelică, aproape de începutul războiului, în 1939-1940, și lucrurile acestea nu vrem să se repete”.
Pașcu a menționat și o postare în care un individ amenința cu moartea președintele și premierul, apreciind că aceasta ar fi cântărit în deciziile luate împotriva lui Georgescu. El a precizat că liderul suveranist este trimis în judecată în două dosare, iar un al treilea rămâne deschis.
Sfârșitul partidelor tradiționale
Fostul ministru al Apărării consideră că platformele sociale au schimbat radical modul în care se face politică. Potrivit lui, contactul direct dintre politicieni și alegători a fost înlocuit aproape complet de comunicarea online și de mobilizările din mediul virtual.
„Platformele sociale, tot vedeți că au transformat profund politica. Înainte, politica se făcea când politicienii se întâlneau cu alegătorii. Acum nu mai există acest lucru. Nu există decât platformele sociale, comunicări, vedeți mobilizări pe ele și așa mai departe”, a explicat Pașcu. El a subliniat că sistemul partidist clasic, născut cu câteva sute de ani în urmă, nu este specific Angliei, ci mai degrabă Franței de după Revoluția Franceză și Statelor Unite de după Războiul de Independență, și că acest sistem nu a reușit să țină pasul cu schimbările actuale. „Noi, în momentul de față, cred că trăim ultimele suflări ale sistemului partidist clasic”, a afirmat el.
În opinia sa, partidele tradiționale își pierd teren în favoarea discursurilor populiste, suveraniste și xenofobe. El a descris mecanismul populismului printr-un dialog ipotetic: „Clar, populismul înseamnă: «Ce vreți de la mine?» «Păi, vreau să-mi dai soarele de pe cer.» «Eu îți promit că îți dau soarele de pe cer, mă votezi și eu îți dau soarele de pe cer.» Adică ăsta e populismul. Înțelegeți?”. Pașcu a adăugat că s-a pierdut efortul de a educa cetățenii cu privire la priorități reale, în timp ce personaje de pe TikTok ajung să fie acreditate drept jucători politici și parteneri.
Alegerile anulate și Parlamentul European
Întrebat despre reacția Uniunii Europene față de anularea alegerilor din 2024, Pașcu a spus că nu cunoaște exact poziția oficială, dar a subliniat că în Parlamentul European există întotdeauna parlamentari dispuși să susțină diverse cauze. El a dat exemplul scandalului „Qatargate”, precum și al episoadelor legate de Azerbaidjan: „Întotdeauna găsești în Parlamentul European un număr de cetățeni, de parlamentari, care sunt dispuși să se angajeze să sprijine o cauză sau alta”.
Fostul demnitar a precizat că nu poate afirma cu certitudine implicarea unor puteri străine în alegerile anulate din 2024, neavând informații certe în acest sens. El a mărturisit însă propria opțiune de vot: „Eu personal eram pregătit să votez pentru doamna Lasconi. În niciun caz n-aș fi votat pentru domnul Georgescu. Am discutat cu multă lume care mi-a spus exact același lucru, după același mecanism după care l-am votat pe domnul Nicușor Dan și nu pe domnul Simion”.
O ordine mondială fragmentată
Pașcu a vorbit și despre fragmentarea tot mai accentuată a ONU și a sistemului internațional, pe fondul blocajelor din Consiliul de Securitate și al apariției unor organizații regionale. El consideră că interdependențele globale s-au transformat în vulnerabilități, afectând inclusiv transporturile internaționale, iar situația actuală poate fi descrisă drept o „ordine fără ordine”.
Referitor la o eventuală extindere a Consiliului de Securitate al ONU, fostul vicepreședinte al Parlamentului European a explicat că demersul este blocat de reticența celor cinci membri permanenți. El a amintit că, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, a existat o mișcare favorabilă intrării Germaniei și Japoniei, iar ulterior au apărut și țări precum India sau Indonezia: „Nu-mi dau seama dacă acest lucru va fi permis de cele cinci puteri care sunt în Consiliul de Securitate”. El a adăugat că presiunea statelor puternic dezvoltate a dus, în schimb, la crearea G20, ca spațiu separat pentru discuții economice, descriind ironic poziția celor cinci membri permanenți: „Nu, voi nu intrați în clădirea asta, că asta e clădirea unde suntem noi, avem noi birourile. Da, vă facem una în curte și discutați problemele economice acolo și uite, acolo sunteți cine vreți voi să fiți”.
OCDE, un „club select”
Ioan Mircea Pașcu a numit aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) „admiterea într-un club select”. El a explicat că acest club oferă acces la informații și specialiști care circulă între state membre, reprezentând un avantaj pentru cei acceptați.
Fostul ministru a trecut în revistă parcursul României în organizațiile occidentale. Prima tentativă, în anii ’90, a fost aderarea la Consiliul European, urmată de NATO și Uniunea Europeană. „Acum e OCDE. N-are rezonanța nici a NATO, nici a Uniunii Europene și nici miza nu e aceeași, dar totuși e un obiectiv de țară. Adică trebuie să valorificăm această posibilitate, să sperăm că o vom face”, a spus el.
El a subliniat că orice admitere de acest fel rămâne, până la urmă, o decizie politică a statelor membre. Pașcu a comparat situația cu parcursul de aderare la NATO: „Domnule, dacă faceți chestia asta, nu e sigur că intrați în NATO, dar dacă nu o faceți, sigur nu intrați”, i s-a spus atunci, adăugând că a fost o condiție necesară, dar nu decisivă.
Apărarea României, în fața unei Rusii agresive
Pe fondul unei Rusii pe care o consideră agresivă, Pașcu susține că apărarea și pregătirea militară sunt esențiale, iar România trebuie să își consolideze capacitatea în acest domeniu. „E greu să te descurci dacă nu ai. Importantă e apărarea. Și, din punctul ăsta de vedere, România a făcut niște lucruri. Pe de altă parte, nu le-a făcut în totalitate. Cum ar fi putut să le facă?”, a spus el.
Fostul ministru a explicat că o mare parte din fondurile obținute prin programul european SAFE au fost folosite pentru achiziții din surse străine. El a descris industria română de apărare astfel: „Industria noastră de apărare are o componentă de stat care nu prea merge și o componentă foarte vibrantă, privată, care merge. Și oamenii din zona aceasta au legături cu mari producători din Occident și se poate marșa pe această chestiune. Însă la noi industria de apărare este privită ca industria veche de pe vremea lui Ceaușescu, cu Romarm, cu Romtehnica. Nu, astăzi nu sunt”.
Ca exemple concrete, Pașcu a dat fabrica de avioane de la Craiova și Aerostar Bacău: „Unul este fabrica de avioane de la Craiova, care a mers prost și se duce din ce în ce mai prost și nu reușește să livreze nici măcar alea cinci avioane. Au făcut două în ultima vreme. Și Aerostar Bacău, care e privatizat. Și merge strună”.
