Jurnalistul maghiar Zsolt Bayer a publicat în Magyar Nemzet un editorial extrem de dur la adresa Laurei Codruța Kovesi, chiar în preajma plecării acesteia de la șefia Parchetului European. Articolul readuce în discuție ancheta DNA de acum un deceniu împotriva primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, și alte dosare instrumentate în perioada în care Kovesi conducea Parchetul Anticorupție din România.
Zsolt Bayer o descrie pe fosta șefă DNA drept „una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri”, subliniind că acest profil ar explica, în opinia sa, parcursul ei până la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Jurnalistul își construiește atacul plecând de la ancheta deschisă împotriva primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Potrivit editorialului, DNA a început urmărirea penală a lui Antal Arpad sub suspiciunea de folosire abuzivă a unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), bani care trebuiau rambursați din fonduri publice. Ancheta s-a întins pe aproape trei ani și jumătate, perioadă în care primarul a avut interdicție de a-și exercita funcția, a fost sub control judiciar și nu a avut voie să părăsească țara. În acest timp au fost audiate 47 de persoane și au fost strânse peste 11.000 de pagini de interceptări telefonice.
Cazul primarului din Sfântu Gheorghe
Bayer notează că însăși BERD a precizat, în timpul anchetei, că a monitorizat permanent investițiile și nu a identificat niciun abuz sau folosire necorespunzătoare a fondurilor. În final, DNA a clasat dosarul fără a formula acuzații, iar procurorii au recunoscut oficial că nu existau dovezi ale vreunei fapte penale.
Jurnalistul detaliază și restricțiile impuse lui Antal Arpad în primele etape ale anchetei: interdicție de a intra în primărie sau de a lua decizii oficiale, interdicție de a comunica cu personalul instituției, cu reprezentanții administrației locale, cu martorii sau experții implicați în caz. Măsura de interdicție a funcției a fost prelungită de mai multe ori, de regulă pentru perioade de 60 de zile, iar primarul a fost obligat să se prezinte periodic la poliție, în cadrul controlului judiciar. Restricțiile de călătorie i-au limitat, de asemenea, posibilitatea de a menține relații oficiale cu Ungaria sau cu alte state din Uniunea Europeană. Bayer precizează că interdicțiile au fost ulterior ridicate, datorită demersurilor apărării și trecerii timpului, astfel încât Antal Arpad și-a putut relua atribuțiile și a fost eligibil pentru un nou mandat.
Alte dosare DNA cu achitări
Editorialul trece în revistă și alte cazuri instrumentate de DNA în perioada în care Kovesi conducea instituția, cazuri finalizate, spune autorul, cu achitări pe motiv că „fapta nu există” sau „nu constituie infracțiune”. Printre acestea se numără dosarul fostului premier Victor Ponta, vizat în 2015 de acuzații de fraudă fiscală, spălare de bani și fals, în celebrul caz Turceni-Rovinari — dosar care a dus și la demisia sa din funcția de premier, înainte ca în 2018 Curtea Supremă să îl achite.
Sunt amintite și cazurile fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, acuzat de mărturie mincinoasă și complicitate într-un dosar de retrocedare, și al lui Ludovic Orban, suspectat în 2016 că și-ar fi folosit influența pentru avantaje financiare în campania pentru Primăria Capitalei, ceea ce l-a determinat să se retragă din cursă. Ambii au fost achitați ulterior. Bayer menționează și dosarele lui Vasile Blaga, acuzat de trafic de influență într-un caz de finanțare ilegală a unor partide, și al lui Dan Radu Rușanu, care a petrecut luni în arest preventiv înainte de a fi achitat definitiv, instanța reținând că fapta „nu există”.
Jurnalistul citează și cazurile lui George Scutaru și Dan Motreanu, acuzați de spălare de bani în legătură cu finanțarea campaniei electorale din 2008 și achitați ulterior de Curtea Supremă, precum și pe cel al lui Sebastian Ghiță, vizat de mai multe dosare DNA, în care au fost achitați toți inculpații dintr-un presupus caz de corupție ce implica șefi ai Poliției și Parchetului din Prahova. La capitolul lideri locali, editorialul amintește de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, condamnați în unele dosare, dar achitați în alte anchete paralele instrumentate de DNA, invocându-se lipsa infracțiunii.
Primari maghiari vizați de DNA
Bayer se oprește și asupra altor lideri locali maghiari urmăriți de DNA: Tibor Bokor, primarul orașului Kézdivásárhely, și Róbert Ráduly, fostul primar al orașului Csíkszereda, suspectați de abuz în serviciu, caz în care Ráduly a fost vizat de o anchetă în 2015. O parte dintre aceste dosare s-au încheiat cu achitare sau au fost clasate din lipsă de temei juridic. Potrivit editorialului, astfel de cazuri, în special cele din perioada 2014-2018, au stârnit dezbateri profesionale și politice în România, pe fondul folosirii excesive a arestării preventive și a unor rechizitorii bazate pe interceptări ale serviciilor secrete, considerate nefondate din punct de vedere juridic.
Autorul aduce în discuție și cazul fostei viceprimărițe de origine maghiară a Clujului, Anna Horváth, urmărită penal de DNA-ul condus de Kovesi pentru că a primit aproximativ cincizeci de bilete la concert de la un antreprenor, bilete pe care le-a distribuit copiilor din Cluj-Napoca.
Dosarele deschise chiar împotriva lui Kovesi
Editorialul amintește că, în 2019, Kovesi însăși a fost urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în două dosare principale. Primul, pornit de la plângerea lui Sebastian Ghiță, o viza pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, procurorii susținând că, în 2011, l-ar fi obligat pe Ghiță să plătească extrădarea din Indonezia a lui Nicolae Popa, fostul director al băncii falimentare FNI. Al doilea dosar, legat de DNA Ploiești, o acuza de complicitate la represalii ilegale și participare la o organizație criminală, procurorii susținând că ar fi coordonat sau tolerat proceduri în care au fost falsificate probe.
Potrivit lui Bayer, aceste anchete au provocat reacții dure la Bruxelles, unde s-a vorbit despre o campanie de denigrare, iar la scurt timp Kovesi a fost numită procuror-șef al Parchetului European.
Editorialul se încheie cu un atac la adresa declarațiilor recente ale șefei EPPO. Potrivit lui Bayer, Kovesi susține că activitatea Parchetului European în Ungaria nu încalcă suveranitatea țării, în timp ce, într-un interviu pentru Telex, ar fi numit Ungaria un „stat capturat” care trebuie recuperat. Potrivit acelorași declarații citate de autor, zece procurori delegați europeni ar urma să lucreze în Ungaria, iar Parchetul European ar putea începe activitatea anul viitor, fapt pe care Bayer îl consideră o problemă de suveranitate, din moment ce o instituție UE ar putea anchresa și urmări cazuri maghiare legate de interesele financiare ale Uniunii.
Jurnalistul sugerează că Procurorul General ar trebui întrebat ce părere are despre „deportarea” lui Antal Arpad, Tibor Bokor, Róbert Ráduly sau Anna Horváth, dacă Ungaria este, într-adevăr, un stat capturat. „Nimic. Pentru că e un ticălos”, a scris jurnalistul maghiar, încheindu-și editorialul.
Dosarul lui Antal Arpad, clasat după patru ani
Dosarul deschis de DNA București în 2015 împotriva lui Antal Arpad, pentru abuz în serviciu, trafic de influență și deturnare de fonduri, cu un prejudiciu estimat la un milion de euro, a fost închis și clasat după patru ani, potrivit corespondentului Mediafax. Primarul a explicat că ancheta a pornit de la un control al Curții de Conturi și a vizat un contract al Primăriei cu BERD.
„Pe 2 iulie am fost anunţat că dosarul deschis de DNA Bucureşti în 2015 a fost închis, a fost clasat. Am fost acuzat de abuz în serviciu, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, cu un prejudiciu de un milion de euro”, a declarat Antal Arpad, în 2019. El a povestit că, în 2014, un control al Curții de Conturi la Primăria Sfântu Gheorghe privind contractul cu BERD a dus la un act de acuzare împotriva sa, iar în primele luni ale lui 2015 mai multe organe de anchetă, DNA București, DNA Brașov și structuri locale, au deschis dosare reunite la 15 februarie 2015 într-un singur caz, preluat de DNA București.
„Două zile mai târziu am fost trezit dimineaţă de procurori, jandarmi, mi-au percheziţionat casa şi au fost percheziţii la Primărie, după care am fost dus într-o dubă a Jandarmeriei la Bucureşti pentru audieri timp de 7 ore şi lăsat acasă. Am primit, iniţial, control judiciar de 60 de zile după care mi s-au ridicat treptat restricţiile”, a mai spus Antal Arpad. Potrivit acestuia, dosarul conține 11.427 de pagini de interceptări ale telefoanelor mobile sau ambientale, strânse încă din 2008, perioadă în care au fost interceptate 47 de persoane.
La aceeași conferință de presă, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și-a exprimat bucuria că dosarul lui Antal a fost închis, dar a spus că rămâne de văzut pe ce au fost cheltuiți banii alocați anchetei și care a fost scopul real al acesteia.
„Procurorul putea să trimită dosarul la judecătorie, iar atunci acest serial, pentru că trăim perioada serialelor, ar fi avut un nou sezon. Viaţa noastră este extrem de transparentă, după cum se vede din cele 11.000 de pagini de ascultare, de urmărire şi, dacă nu am fi fost extrem de corecţi şi am fi făcut ceva ilegal, atunci de mult lucrurile ar fi luat o altă direcţie. După 1.232 de zile adevărul iese la iveală, dar rămâne de văzut pe ce s-au cheltuit banii pentru acest dosar şi care a fost scopul. Acest scop nu a fost altul decât de a descuraja liderii politici maghiari într-o perioadă importantă, înainte de alegerile din 2014 şi 2016, de a asuma tot ce este în programul nostru politic”, a declarat Kelemen Hunor, care s-a întrebat, cu acest prilej, dacă România mai respectă criteriile statului de drept.
Liderul UDMR a mai spus că, în urma dosarului, primarul din Sfântu Gheorghe a rămas cu imaginea șifonată și a fost hărțuit.
